Noul album solo al lui Cantrell este intitulat "I Want Blood" și va debuta pe 18 octombrie. Sacadarea piesei amintește de perioada de aur a trupei Alice in Chains, când Layne Staley era în viață și ne bântuia cu vocea sa pe "Man In the Box" sau "Rooster" sau "Down In a Hole". Trupa care îl însoțește pe Jerry Cantrell în această aventură solo este galonată.

La bas îl avem pe Robert Trujillo de la Metallica, la tobe pe Gil Sharone de la Team Sleep și Stolen Babies. Ultimul album solo lansat de chitaristul Alice in Chains este "Brighten" din 2021. Mă bucură să aud că Joe Barresi este producător al noului LP, el fiind cunoscut pentru colaborarea cu TOOL și Queens of the Stone Age. Pe disc mai apar și Duff McKagan, basistul Guns N' Roses, dar și toboșarii Mike Bordin de la Faith No More și Greg Puciato de la Dillinger Escape Plan ca backing vocal.

TRACKLIST "I Want Blood":

• Vilified
• Off The Rails
• Afterglow
• I Want Blood
• Echoes Of Laughter
• Throw Me A Line
• Let It Lie
• Held Your Tongue
• It Comes

Jerry Cantrell, născut pe 18 martie 1966 în Tacoma, Washington, este un muzician, cântăreț și compozitor american recunoscut pentru contribuțiile sale esențiale în cadrul trupei de rock Alice in Chains. Cantrell a crescut într-un mediu muzical, fiind influențat de diverse genuri muzicale, în special heavy metal și rock clasic, care au modelat stilul său distinctiv de chitară.

În 1987, Cantrell a co-fondat Alice in Chains alături de Layne Staley, Sean Kinney și Mike Starr. Trupa a devenit rapid un pilon al mișcării grunge din Seattle, marcând scena muzicală a anilor '90 cu un sunet unic, caracterizat prin armonii vocale sumbru-melodice și riff-uri de chitară puternice. Albumul lor de debut, "Facelift" (1990), a obținut succes comercial și critic, fiind urmat de "Dirt" (1992), considerat un clasic al genului grunge datorită pieselor emblematice precum "Would?", "Rooster" și "Down in a Hole".

Cantrell este recunoscut nu doar pentru abilitățile sale remarcabile de chitarist, ci și pentru contribuțiile sale lirice. Versurile sale adesea introspective abordează teme complexe precum dependența, depresia și relațiile interumane. Stilul său de chitară este caracterizat de combinația între riff-uri heavy, tehnici sofisticate și un simț melodic rafinat, care adaugă profunzime și emoție muzicii trupei.

Pe lângă activitatea cu Alice in Chains, Cantrell a avut și o carieră solo de succes. Primul său album solo, "Boggy Depot" (1998), a evidențiat abilitatea sa de a crea muzică captivantă și diversificată, continuând cu "Degradation Trip" (2002), un album complex și personal, lansat în perioada în care Alice in Chains era inactivă din cauza problemelor de sănătate ale lui Layne Staley.

După moartea tragică a lui Layne Staley în 2002, Cantrell a continuat să mențină vie moștenirea Alice in Chains, reformând trupa în 2006 cu William DuVall ca vocalist principal. Albumele lansate ulterior, precum "Black Gives Way to Blue" (2009) și "Rainier Fog" (2018), au demonstrat că trupa a reușit să evolueze și să rămână relevantă în peisajul rock contemporan.

Jerry Cantrell este, fără îndoială, o figură iconică în muzica rock, apreciată atât pentru talentul său instrumental, cât și pentru contribuțiile sale la crearea unor piese memorabile care au influențat generații de muzicieni și fani.