Norii se repetau de ceva timp
Când deodată-ai apărut
Iar mâna ta m-a prins mai altfel ca oricând...
Mii de metafore se-nfruntă
Mii de cuvinte stau la rând...
Pentru că azi nu ești decât cel mai frumos loc de pe pământ!
E aceeași poveste de mult
Cu-același vechi vas de lut
Și-același fluture surd ce nu vrea să moară…
Pe-același curs adormit
De sub acel pietroi-neferit
De-același ac otrăvit ce nu vrea sa doară…
Plecam să nu mai aud
De viitoruri sau de trecut,
Când mâna ta m-a prins...
Iar ochii tăi m-au privit
Ca niciun alt „Bun venit!”
Din lumi de ieri.
Iar gura ta mi-a vorbit
Ca nicio alta venind
Ȋn urma ei,
De lacrimi și scântei...
Emoții, ură, suspin,
Și dor și drag și vestitul “toate-or să treacă”.
Aceleași clipe din care respir
Și clipe de care mă mir
Și-aceleași clipe-ntregi ce nu stau deloc laolaltă.
Plecam să nu mai aud
De viitoruri sau de trecut,
Când mana ta m-a prins...
Iar ochii tăi m-au privit
Ca niciun alt „Bun venit!”
Din lumi de ieri.
Iar gura ta mi-a vorbit
Ca nicio alta venind
Ȋn urma ei.
Și atunci cu tot ce-aveam pus la zid
Spre nori m-am repezit
Și-am dat ȋn ei!
Și spre oriunde s-au năpustit
În urma ne mai privind
Purtând pe ei
Urme de lacrimi și scântei
Urme de lacrimi și scântei
Urme de lacrimi și scântei
Suntem și lacrimi și scântei
Suntem și lacrimi și scântei
Norii se-nclină când din lacrimi ies scântei
Norii se repetau de ceva timp
Când deodată-ai apărut
Iar mâna ta m-a prins mai altfel ca oricând...
Mii de metafore se-nfruntă
Mii de cuvinte stau la rând...
Pentru că azi nu ești decât cel mai frumos loc de pe pământ!
