L-au îndrăgit ani de-a rândul oameni de pretutindeni. Pentru sinceritatea emoției transmise și pentru iubirea pe care a reușit să o pună în voce și vers. După concerte susținute atât pe continentul european, cât și în America Latină și Asia, o încăpere plină ochi l-a întâmpinat și sâmbătă seară (10 decembrie 2011) la Sala Palatului, cu ocazia primului său concert în România. Păstrând din sfiala ce i-a însoțit reprezentațiile încă de la începutul carierei, și-a salutat publicul român cu un scurt ”Bună seara” și ”mă bucur să mă aflu aici”, pentru a-și găsi apoi refugiul scenic în melodiile pe care le-a interpretat.
”C’est ma vie” a fost piesa care a deschis repertoriul său, urmând melodii la fel de cunoscute precum: ”Quand Les Roses”, ”Une Meche de Cheveux”, ”Ma Tete” ” Mourir Dans Tes Bras”, ”J'avais oublié que les roses sont roses”, ”Dolce Paola”, pentru ultima dintre ele interpretând atât în franceză, cât și în italiană. Este binecunoscut, de altfel, faptul că multe dintre hit-urile sale au fost înregistrate în opt alte limbi decât cea maternă, acest lucru contribuind la recunoașterea sa pe plan internațional.
Căldura și decența prezenței celui de pe scenă s-au reflectat și în comportamentul celor din public. Flori și cereri de autografe au fost răspunsuri ale audienței la respectul aproape nefiresc al lui Adamo pentru ascultatorii săi: s-a înclinat și a mulțumit pentru aplauze în română sau franceză după fiecare piesă interpretată.
Concertul s-a încheiat cu o prezentare a instrumentiștilor, linia melodică fiind susținută de o paletă muzicală impresionant de variată: pian, tobe, chitară electrică, acustică și bas, mandolină, vioară, trompetă, acordeon, violoncel și trombon. A urmat apoi bisul, cerut de public prin aplauze generoase. După tragerea cortinei a început formarea de rânduri spre căile de acces, totul desfășurându-se însă neobișnuit de organizat, ca o stare absorbită parcă din timpul concertului.
Fotografii de la concertul Salvatore Adamo
