Trei ani. Atât au trecut de la ultima întâlnire cu cei din Morcheeba. De data aceasta, sub titulatura de Skye|Ross, trupa a revenit într-o formulă nouă pentru concertul de la Sala Palatului de pe 23 noiembrie.
Lansat în toamnă, albumul omonim este o pură desfătare, extrem de echilibrat, mult mai organic, cu un sound acustic pregnant, care pune în evidenţă cele două elemente unice de identificare plus vocea cristalină a lui Skye Edwards şi riffurile de maestru ale compozitorului Ross Godfrey.
Recomandare: Urmărește galeria de poze de la concertul SKYE|ROSS
Relaţia celor doi este astăzi una extrem de productivă şi parcă niciodată trupa nu a sunat mai bine. Din postura de fan, ştiam la ce să mă aştept de la un concert de care îmi era extrem de dor. Este evident că artiştii se simt extrem de bine în România şi că în vara anului viitor şansele ca aceştia să revină la un eventual festival sunt extrem de mari. Sala Palatului nu este neapărat locul potrivit pentru un concert de-al lor. Spectatorii au fost într-un număr restrâns, însă, ca de fiecare dată, cei de pe scenă au ştiut cum să îşi apropie audienţa.
La câteva minute trecute de ora 20 00, a început magia în notele extatice ale uneia dintre primele melodii lansate de Morcheeba, "Trigger Hippie". Balsam pentru suflete. O expresie pe cât de folosită, pe atât de concludentă când vine vorba de stările pe care le experimentezi la o reprezentaţie psihedelică de asemenea anvergură.
Cu o rochie neagră creaţie personală, frumoasa Skye pășea cu graţie pe tocuri înalte, devenind cu fiecare moment tot mai implicată în actul artistic. A cerut ca oamenii să privească din picioare show-ul şi să danseze alături de ei. Astfel că timp de aproape două ore am asistat la un playlist bine alcătuit, din care nu au lipsit acele melodii extrem de aşteptate. Au fost alese cinci de pe noul material de studio, iar "All My Days" și "Clear My Mind" în variantă acustică au fost poate cele mai bine reliefate din punct de vedere al sensibilităţii. Arome trip-hop, downtempo, alternative, dar şi mid-rock, cum glumea Skye, au fost bine punctate. Dacă pe "Otherwise", hitul cu care toată lumea reperează Morcheeba, am oftat prelung şi am intrat în dansul de umbre şi amintiri, imediat am revenit în zona feerică prin călătoria spre ţărmuri marine alături de persoana dragă şi în frumuseţea începuturilor cu ale lor provocări. ("The Sea", "Light Of Gold")
Ca şi acum trei ani, cover-ul după David Bowie, "Let's Dance", a produs extaz printre cei prezenţi, ca imediat după solista să ne amintească că nu a reuşit să ajungă la Electric Castle acum doi ani pentru că travaliul celui de-al patrulea copil s-a declanșat mai devreme. Astfel că "Hold On" a fost dedicată relaţiei speciale pe care părinţii o au cu minunile din vieţile lor, amintind că la tobe de o scurtă perioadă este primul ei fiu, Jaega, cu soțul și basistul trupei, Steve Gordon.
După ce a glumit pe seama unei ţări în care se povesteşte despre istorii cu vampiri, a urmat "Blood Like Lemonade", poate una dintre cele mai complexe melodii din toate punctele de vedere. Momentul a fost un succes deplin, iar introspecţia a fost la cote înalte, în definitiv piesa putând fi intepretată în variate feluri. Cu un tempo mult accelerat faţă de varianta de studio, "How To Fly", a beneficiat de o coordonată rock vizibilă, iar Ross strălucea în partea dreaptă a scenei prin improvizaţiile efectuate. Chitarist genial, nu a uitat să glumeasca cu publicul şi să le mulţumească celor care au venit.
Este totul ca un parteneriat la nivel subconştient. Dacă încep să creionez linii melodice, ea va veni imediat cu completări. Nu este necesar să explic nimic. Este totul natural în acest punct. Simt că este o conexiune invizibilă între noi. Într-un fel ciudat, suntem gemeni. - Ross Godfrey
Nu a lipsit "Blindfold", piesa de care mă leagă momentul în care Skye mi-a luat telefonul şi a filmat de pe scenă la show-ul din iarna lui 2013. Nu am aşteptat mult după bis, iar acesta s-a concretizat prin armonia unor clipe acustice înduioşătoare în care acordurile clasicei "Moon River" au dus la crearea unor lumini din public cu ajutorul telefoanelor mobile.
Ca de fiecare dată, show-ul a fost încheiat prin motivaţionala "Rome Wasn't Built in a Day", iar eu speram la întâlnirea cu cei cinci după show. Aceasta s-a petrecut şi am avut şansa de a le mărturisi acestora cât de mult îi apreciez pentru toată această discografie creată în 20 de ani, alături de albumele solo ale lui Skye.
Emoţionaţi de cuvintele mele, dar modeşti, mi-au povestit că de fiecare dată energia pe care o resimt aici este un puternic stimulent şi că speră să cucerească spectatori în continuare. Câteva poze, mulţumiri de ambele părţi şi autografe. Eram un om fericit şi norocos, întelegeam încă o dată cât de importantă este capacitatea de nu ne pierde visele şi a lupta cumva pentru atingerea şi înfăptuirea lor. Începuturi. Noţiunea care pe mulţi sperie, dar pe alţii îi activează creativ şi sentimental. N-ar fi rău să fim recunoscători pentru fiecare pas pe care îl parcurgem şi din care învăţăm cum să ne desăvârşim. Dacă avem şi muzica dragă alături, atunci chiar ne putem considera nişte învingători.
SETLIST SKY|ROSS, București, 23 noiembrie 2016
- Trigger Hippy
- Friction
- World Looking In
- All My Days
- Otherwise
- The Sea
- Light of Gold
- Let's Dance (David Bowie cover)
- Hold On
- Blood Like Lemonade
- How to Fly
- Blindfold
- Let Me See
Encore:
- Clear My Mind (Skye+Ross solo acustic)
- Moon River ( cover Henry Mancini)
- Rome Wasn't Built in a Day