Iar acum putem să începem dezbaterea. Pentru cine au venit, de fapt, fanii? Pe scenă, au urcat pe rând două soliste extraordinare, Christie cântând un retro-electro cu influențe soul și funk și Selah Sue cu mixul său unic de R&B, cu nuanțe de soul și reggae. Până și vestimentația lor era complementară: Christie purta o pereche de pantaloni și o bluză neagră cu nelipsitul sclipici pe sub care flutura lejer un tricou alb, Selah, pe de altă parte, purta o jachetă albă peste o rochie neagră, mulată.
Moonlight Breakfast în deschiderea concertului Selah Sue pe 22 septembrie 2013
Vezi galeria de poze cu Moonlight Breakfast la Arenele Romane pe 22 septembrie 2013
Speram ca doar Moonlight Breakfast să umple Arenele Romane. Însă, până la ora 21:30 când aceștia au încheiat concertul, gradenele erau goale și doar două treimi din spațiul din fața scenei era ocupat. Binecunoscutele proiecții marca Les Ateliers Nomades contrastau cu lumina simplă, rece și mult prea puternică ce cădea peste trupă. Deși vocea inconfundabilă a lui Christie făcea publicul să bată ritmul pe piese precum "Pay For It", "No more" sau "Carry Me", lumea și-ar fi dorit să îi asculte mai degrabă într-un lounge decât în frigul nopții. Chiar și restul trupei, Bazooka (tobe și clarinet), Prințul (bass și chitară electrică), Adiţă (chitară, clape şi sampler), păreau că tocmai au ajuns la repetiții. Bazooka (mult prea invocatul Bazooka) își găsea cu greu locul pe scenă schimbând cele două seturi de tobe pe clarinet și vice-versa. Un moment surprinzător a fost să o văd doar pe Christie, interpretând, singură pe scenă, o piesă nu foarte des auzită în concertele Moonlight Breakfast, "See me". Cu toate că sound-ul lor este enorm de frumos, seara trecută nu a reușit să facă publicul să vibreze. Ne-am fi așezat pe scaunele roșii ale Arenelor dacă oamenii de la pază nu ar fi blocat intrările.
Selah Sue în concert la Arenele Romane pe 22 septembrie 2013
Selah Sue a urcat pe scenă ca un elf măsurând nu mai mult de 1.60 înălțime. În mână ținea o chitară mai mare decât ea, ca un omagiu pentru fanii care au descoperit-o pentru prima dată online – doar vocea ei și o chitară. Versurile invitau publicul să o întâlnească în locul bine știut - "meet me at the only, only place we know" (Broken Dreams). Cea de-a doua piesă din concert i-a fost dedicată mamei sale. În dreapta mea, o fetiță de nici trei ani, cu o rochie înflorată, s-a cuibărit în brațele unei mame cu dreaduri și un mic tatuaj la baza gâtului. Cumva tot așa mi-o imaginez și pe mama lui Selah.
Trupa formată din Joachim Saerens (clape), Yannick Werther (chitară), Erik Rademakers (bass) și Jordi Geuens (tobe), i s-a alăturat. Cascade de cuvinte au început să se rostogolească din rap-ul mixat cu un soul intim. Publicul răspundea cu “Fayah, Fayah!”. Luminile de pe scenă se aprindeau și se stingeau, transmițând parcă mesaje în cod Morse. Yannick își mișca fiecare mușchi al corpului în spatele chitarei electrice, cântând refrenurile alături de Selah.
Selah Sue în concert la București (Arenele Romane, 22 septembrie 2013)
La doar 16 ani, Selah Sue compunea prima sa piesă, "Explanations". Vocea îi răsuna însă cu încredere duminică seara când fredona "Cause, my emotions make me feel so insecure". "Raggamuffin", "The World" și "Crazy Vibes" au făcut publicul să danseze și să sară alături de ea. Chiar dacă Cee Lo Green nu era alături pe scenă, mulțimea a primit cu mâinile în aer piesa "Please". Le-a vorbit într-o română stâlcită și le-a mulțumit de nenumărate ori că au venit să-i asculte muzica.
Am înțeles poate jumătate din cuvintele pe care le lega așa cum se intercalează piesele într-un jazz session. Pauza era marcată doar de tonalități mai înalte sau mai joase. Micuța Selah Sue voia să devină balerină. Faptul că a dansat timp de șase ani putea fi remarcat prin felul în care corpul ei simțea fiecare beat al muzicii . Plimbându-se dintr-o parte în alta, solista de 24 de ani nu lăsa nici un colț neatins de energia ei pe scena de la Arenele Romane.
Fie că era vorba despre adevărate balade precum "Mommy" sau de piese cu puternice influențe reggae și hip-hop, precum "Peace Of Mind", Selah Sue a mixat stilurile fără a ține cont de vreo barieră. Versurile personale, sound-ul provocator și părul ce îi cade în șuvițe rebele pe față – pentru Selah Sue muzica este un act natural. S-a întors la bis cu "Summertime", ațâțând publicul cu un ispititor “do you need something more?”.
Ai cui au fost fanii de seara trecută de la Arenele Romane? Nu știu. Însă știu sigur că mulțimea a plecat cu mintea la vocea aceea nuanțată, fredonând piesele lui Selah Sue. InfoMusic va publica în curând interviul acordat de Selah Sue cu câteva ore înainte de a urca pe scenă.
Poze de la concertul Selah Sue
Vezi galeria de poze cu Selah Sue la Arenele Romane pe 22 septembrie 2013
