Shalom, Salam, Hello. Trei religii şi mulţi prieteni. O atmosferă caldă, prietenească şi un singur concert al păcii, care ar putea fi numit Orphaned Land & Friends.
"Îmi amintesc când eram mic şi-i vedeam pe evreii credincioşi mergând la sinagogă, la rugăciune. Iar eu purtam tricouri cu Metallica şi Slayer şi părea totul atât de ciudat", a spus Kobi de la Orphaned Land.
"Acum suntem cu toţii aici, într-o sinagogă a heavy-metal-ului." Şi aşa a şi fost. Timp de aproape patru ore, aromele orientale din vocea tipei de la Arkan sau a lui Zaher de la Myrath, multe vocal growls ale lui Kobi şi solo-urile perfecte ale lui Uri de la Orphaned Land s-au împletit perfect, vineri 9 decembrie 2011, în ultimul concert din singurul turneu oriental metal de până acum din istoria heavy metal.
“Timp de o lună am trăit împreună în acelaşi autobuz, am împărţit aceeaşi mâncare. Evrei, musulmani, creştini, toţi am simţit la fel şi am fost cei mai buni prieteni. Am făcut abstracţie de religia fiecăruia, pentru că noi avem o singură religie... heavy metal. Iar astăzi încheiem turneul, aici, la Bucureşti.” (Kobi, Orphaned Land).
Şi totul a fost al naibii de interesant, deoarece s-a creat o atmosferă de party între prieteni. Asta a şi fost ideea, după cum a spus Kobi, vocalistul de la Orphaned Land. Nu a fost un concert tipic, în care pe scenă să urce o formaţie, să-şi facă numărul şi gata. Nu, deloc. Trupele au relaţionat, cei de la Myrath i-au primit pe Uri şi Kobi de la Orhpaned Land pentru a interpreta împreună Wide Shut şi Beyond the stars... of Bucharest, cum a completat vocalistul Myrath, Sarah de la Arkan a intervenit cu vocea ei şi pentru melodia Sapari (de pe albumul The Never Ending Way of OrwarriOR) a celor de la Orphaned Land şi a cântat alături de Zaher piesa Under Siege. Toţi s-au simţit extrem de bine pe scenă, au avut un chef nebun de a cânta şi au lăsat să se vadă acest lucru. Nu a fost nici pe departe un concert închistat, ci unul în care fiecare a arătat că este prieten cu cel de lângă el, indiferent de limbă şi religie. Poate unul dintre cele mai emoţionante şi extraordinare momente ale concertului l-a avut Yossi "Sassi" Sa'aron, de la Orphaned Land care a făcut la piesa The Warrior un solo de chitară de ni s-a zburlit părul.
Nu aş vrea să enumăr piesele pe care le-au interpretat, pentru că titlurile ar putea să nu vă spună nimic, în cazul în care nu le cunoaşteţi versurile. Dar dacă o să treceţi măcar prin El Meod Na'Ala, Nora El Nora, Sapari, Estarabim, (ultima răsuna din boxe chiar după încheierea concertului), o să vă daţi seama cam care au fost ritmurile şi mesajele din seara de vineri. Să nu uitaţi, când vă imaginaţi, să vă gândiţi şi la Kobi echipat Jesus style, deşi de cum a urcat pe scenă, a ţinut să precizeze că el nu poartă decât o pijama, şi nicidecum ceva care să amintească de Iisus... Şi noi sigur l-am crezut!
Până să ajungă pe scenă din Bucureşti, toţi cei pe care i-am amintit mai sus au cântat şi au simţit împreună pe scenele din 27 de oraşe din Europa. Sarah, Foued, Mus, Samir, Anis, Kobi, Urî, Yossi, Matti şi mulţi alţii care i-au însoţit şi care pe scurt îşi spun Arkan, Myrath, Artweg şi Orphaned Land au promovat dragostea şi înţelegerea prin intermediul “The Road to OR Shalem”.
Arkan sunt o mână de francezi care în 2005, datorită iniţiativei lui Foud Moukid de a avea o trupă care îmbina death metal cu tradiţiile orientale din Algeria şi Maroc au ieşit în lumina reflectoarelor. Albumul lor de debut, Hilal (2008) a ridicat multe sprâncene, în sensul bun al cuvântului, iar aventura lor pare că mai are multe capitole de acum încolo.
Myrath sunt un band din Tunisia, care au început drumul într-ale muzicii în 2001. Pe atunci, chitaristul Malek Ben Arbia avea doar 13 ani, dar vise măreţe, astfel că într-o perioadă scurtă de timp, trupa a devenit cunoscută în lumea metal. În 2007 au lansat “Hope", iar trei ani mai târziu, au ieşit la înaintare cu "Desert Call". Stilul este definit ca "Oriental Metal".
