De când m-am mutat în București, pentru mine și cel mai mic drum se transformă într-o mare căutare. Mă pierd constant, cu perseverență, voit sau nevoit, prin autobuze, prin metrou, pe străzi. Așa că vineri seara, pe 11 octombrie, mi-am propus să văd concertul trupei Omul cu șobolani, titlul noului album fiind prea pe sufletul meu: "Marea Căutare".
Seara începea promițător - un adevărat “treasure hunt” pentru găsirea celui mai nou bastion cultural, Club Colectiv, în fosta fabrică Pionierul. Evident, m-am rătăcit. Dar nu am fost singura. S-au rătăcit și taximetriștii și doi tipi cu dreaduri și cu beri în mână, până și câțiva fotografi. Experimentam albumul, încă înainte să îl auzim live.
Am intrat. Înăuntru - un public nișat, artsy, cu ochelari cu rame mari, cardigane corecte, tricouri cu imprimeuri psihedelice și păr aranjat futurist. De pe pereți rânjeau fioros măști tradiționale – din acele care alungă spiritele rele. “Cine visează și lasă, karma o să-l pedepsească” – pe piesa “Visule” a început blestemul sau poate doar ritualul de trecere al Cristinei Grama care a prezentat, în deschidere, colecția “România Underground”. Un art video în care apăreau tipe cu părul mov, în geci de piele, plimbând prin oraș geamantane cu înfricoșătoarele măști. Cool stuff.
Băieții de la OCS s-au lăsat așteptați. Nu găsiseră poate nici ei locația :) Publicul a început să scandeze “o-ce-se, o-ce-se”. Acronimul suna atât de bine, atât de simplu încât vocea mulțimii prindea și mai mare amploare. Au urcat pe scenă. Mov, verde, albastru, luminile îi învăluiau. Zâmbeau. Un intro lung, lung rău. Tobele acelea îți intrau în adâncul corpului și îți băteau pulsul.
“Albumul numărul opt... mă simt destul de bătrân”, a spus Dan Amariei, solistul, purtând barbă și ochelari cu rame albe. O cămașă neagră îi ieșea răzleață din blugi, iar firele căștilor roșii se asortau cu brățara inscripționată cu logo-ul “colectiv”. Brățările noastre erau verzi.
“Mama voastră de visători, mă faceți să trag cu praștia-n nori!”, a strigat Dan mulțimii care era cu mâinile pe sus, urmărind ritmurile “Baloanelor de săpun”. La ora 00:00, în dar celor care se sărutau cu patos prin colțurile întunecate ale clubului, a început piesa “Hiroshima” – “toate astea-s datorită ție!”. “Ni se pregătește ceva”, “Ridică-te și mergi în mâini”, “Etajul 28” – noul album are un sound personal, cu forță extraordinară ce face publicul să vibreze.
Pe melodia “Am ce dau” li s-a alăturat violoncelista Corina Ciuplea. Brunetă, cu părul lung, mică de statură și îmbrăcata în negru, Corina arăta ca “the perfect geek”. În timp ce arcușul îi aluneca pe corzile violoncelului, cânta alături de ei versurile. Mi-a plăcut.
Concertul s-a încheiat simetric, cu același sound lung, prea lung. Cercul s-a închis. Dar publicul le scanda numele, parcă era în transă. Așa că s-au întors la bis și au mai cântat încă odată piesele “Caută” și “Am ce dau”. “Ne naștem goi, murim eroi”. Într-adevăr, o mare căutare. Dan Amariei (voce) cu o amuletă la gât, Nicolae Amara (chitară) cu ciocul lui sfidător, Mihnea Dobrotă (tobe) cu un tatuaj mare pe brațul stâng și Radu Andrei (bas) cu vârtejul din partea dreaptă care, deși era tuns scurt, îi dădea bătăi de cap, au cântat seara trecută piesele albumului “Marea Căutare”. Nu le-au respectat ordinea, dar ce mai contează când “cauți în tine”.
Poze de la concertul OCS - Marea Căutare
Vezi toată galeria foto Omul cu șobolani - live în Colectiv. Urmărește cum au prezentat membrii OCS piesele de pe Marea Căutare într-un material video de la conferința ce a precedat concertul.