Uite așa am plecat dis de dimineață spre Tîrgu Mureș, în rochiță și bocanci, cu rucsacul plin aproape cu de toate.
Să începem cu dreptul! Pe Main Stage, ediția 2012, Peninsula și-a făcut debutul cu cei de la Defender, la care inițial am spus „de ce nu?”. Dar, văzând cât de liniștit este totul, atât pe scenă, cu ei pe scenă, cât și în public, care era „ici și ‘colo”. Treptat și repede mi-a pierit curiozitatea. După „hai să le dau o șansă”a venit repede „mergi mai departe”.
După o oră și ceva de astfel de chin, au urcat pe scenă Zdob si Zdub, care au fost pentru festival, public și ei înșiși ceea ce americanii ar numi WIN –WIN! Au încins spiritele numaidecât cum se cuvine! Au adunat un public numeros, printre care se aflau cetățeni români de etnie maghiară în egală măsură cu fanii români, la care mai putem adăuga străini. Au făcut un spectacol electrizant care a menținut spectatorii sărind pe ritmuri folclorice și rock de la început până la sfârșit! Atât au plăcut încât i-au făcut și pe ungurii români să fredoneze „dimineața pe răcoare…” a doua zi de dimineață! Iar melodia Hora Cosmică i-a „amendat” la țanc pe cei care faceau bungee jumping sau urcau să vadă panorama de la înălțime. Au sfârșit ieșind de pe scenă după biss pe aplauze ritmate și însuflețite de Highway to Hell de la AC/DC ce se auzea din boxele scenei ca o mulțumire.
Zdob si zdub la Peninsula 2012 pe 23 august │ FOTO: Călin Ilea www.peninsula.ro
De La Funk și Toth Kati, o trupă română cu componență maghiară – nu știu dacă cântă doar cover-uri dar așa s-au prezentat de data aceasta. Urmând în ordine cronologică celor de la Zdob & Zdub, mi-am convins amicele să mergem la KISS Terrace auzind de ceva timp acordurile melodiei Sex Bomb a lui Tom Jones. Restul a fost, daca ați urmărit ca și copii Dexter’s Laboratory: “Uuu! What does that button do?”! Un show foarte reușit care a adunat populație decentă ca și număr în asistență și care s-a bucurat din a doua jumătate de melodii precum: Sex on Fire (Kings of Leon), That don’t impress me much (Shania Twain), The Look (Roxette), F**k you (Cee Lo Green), Highway to Hell (AC/DC), Riders on the Storm (The Doors). Impresia finaă: s-au simțit bine pe scenă și au oglindit asta în publicul care la început stătea mai mult jos.
Republic, din păcate au fost pe aceeși linie cu Defender din toate punctele de vedere! De aceea am rămas la De La Funk care au început la 20:00 și nu am plecat la 21:00 la Main Stage! Numai bine, că au urmat byron pe scena KISS la 22:00.
byron la Peninsula 2012 │ FOTO: Biró István www.peninsula.ro
byron, byron! Hrană pentru suflet! Ei au fost, după parerea mea, în deschidere la The Straits, deși pe scenă diferită! Ar fi meritat să deschidă cu adevărat pentru ei! Superbi! Totuși, nu înteleg nevoia asta de a cânta melodiile altora când ale voastre sunt mult mai bune! Băieți, vă rog, lăsați Timpuri Noi să-și cânte melodiile că ale voastre sunt mai bune! Un concert de-a dreptul hipnotizant! Hooked on a feeling, cum se spune! Rock românesc de calitate superioară! Și... „Lord” Byron... șireată privire cu o voce de neuitat care și-a ținut fanii și publicul cântând odată cu ei „suntem toți o apă ți-un pământ...” ce a dezlănțuit și mulțumit pe deplin până la ultima notă, din câte am auzit.
Pe la 23:15 m-am trezit că trebuie să ajung la Straits, dar ajungând la Main Stage am realizat că am dat finalul de la byron pentru nimic! Încă se făceau verificări de sunet! Nu înțeleg ce avem noi cu ora fixă! De ce nu putem începe la fix decât... rar!?
Straits la Peninsula 2012 │ FOTO: Călin Ilea www.peninsula.ro
The Straits... ce pot spune despre ei încât să fie la înălțimea lor?! Maeștri ai spectacolului! A fost un concert care și-a meritat toți banii până la ultima centimă! Un concert presărat cu melodii cunoscute și care au consacrat trupa Dire Straits: Walk of life, Tunnel of Love, Romeo and Juliet, Sultans of Swing, Brothers in Arms ca să numesc câteva, iar la biss, nici mai mult nici mai puțin, Money for Nothing! Foștii membrii Dire Straits împreună cu tânărul Jamie Squire sunt mai mult decât staruri rock! Sunt muzicieni și artiști în adevăratul sens al cuvântului! O delicatesă pentru România, deși am avut neșansa să aud de întrebări de genul: „dar cum îi spune la melodia asta că mi-e foarte cunoscută?” – întrebare pusă în legătură cu Walk of Life. Spre deosebire de prestațiile anterioare din această zi de început, ei au adunat cel mai numeros public, în ciuda curioșilor care erau și ei prezenți la concert. Ne-au făcut și să dansăm și să dăm din cap – suflet și orgoliu de rocker complet satisfăcut!
Sister Bliss (Faithless DJ set) la Peninsula 2012 │ FOTO: Biró István www.peninsula.ro
Ora 00:00 a venit, omul negru n-a sosit! Ora 1 a venit, Sister Bliss a sosit! În sfârșit! Îi multumesc totuși că a întârziat, pentru că mi-a îngăduit astfel să nu lipsesc la The Straits. Conferința ce ar fi trebuit sa aibe loc la 23:15 a fost anulată de întârzierea artistei! Una din cele mai ilustre figuri de pe scena electro britanică, Sister Bliss nu a reușit să miște în vreun fel sufletul rebel care vrea instrumente adevărate, muzică și nu sintetizatoare! Părerea mea, cu sufletul pe sfert de hip-hop-er/raper – mai bine rămâneau pupitrele folosite pentru beat-uri de genul! Ce-i drept, a adunat lume până la cortul tehnic și puțin mai încolo , menținându-i într-o nebunie totală până la sfârșit – frenezie care n-a putut să mă molipsească și pe mine! Dar, trebuie să-i dăm credit pentru cariera ei „muzicală”de 15 ani!
Publicul Sister Bliss (Faithless DJ set) la Peninsula 2012 │ FOTO: Biró István www.peninsula.ro
Ora 3 a venit, iar petrecăreții festivalului și-au început activitatea și au continuat până în zorii zilei, pe la un 6 – 7 când s-au simțit sleiți de puteri. Am adormit în noaptea aceea pe Enter Sandman de la Metallica, deoarece muzica împânzea tot campingul până la cel mai îndepărtat cort.
Citește și:
