rock, clasica

Muzică clasică ținută în clocot "metalic" de Tarja Turunen și Mike Terrana - FOTO

La concertul susținut de Tarja Turunen și Mike Terrana la Sala Palatului s-a simțit atenția acordată fiecărei piese, glume sau act artistic în ansamblu, însă genul muzical ce i-ar fi uns la inimă pe cei peste 3.000 de oameni din public a părut că nu s-a auzit îndeajuns.

Publicat

acum 12 ani

08/05/2013

Raluca Chirilă, Editor InfoMusic

Tarja Turunen si Mike Terrana in concert clasic la Sala Palatului pe 7 mai 2013

Share pe Facebook

Comentează

Oricât de vizibilă ar fi înrudirea rock-ului cu muzica clasică, devine dificilă aprecierea ambelor genuri în particular, în cadrul aceluiași concert. Mai ales atunci când cocktail-ul rezultat prin fuziunea celor două ramificații a creat deja dependență, segmentând publicul iubitor de metal simfonic. În mod normal ai presupune că decantarea te poate ajuta să apreciezi mai mult fiecare element în parte, însă nu și atunci când formula muzicală obținută prin contopire curge deja prin vene. La concertul susținut de Tarja Turunen și Mike Terrana la Sala Palatului s-a simțit atenția acordată fiecărei piese, glume sau act artistic în ansamblu, însă genul muzical ce i-ar fi uns la inimă pe cei peste 3.000 de oameni din public a părut că nu s-a auzit îndeajuns. S-a știut de la bun început că accentul acestui concert va fi pus pe muzica clasică, însă preferințele publicului format încă din perioada Nightwish au rămas constante indiferent de setlistul prestabilit. Simpatia pentru Tarja și Mike Terrana a compensat însă pentru lipsa unei nuanțe rock mai pronunțate, cei doi recompensându-și fanii deopotrivă prin multă căldură și un dialog constant, ce a creat impresia unui concert intim, deși Sala Palatului a fost aproape plină.

Tarja Turunen si Mike Terrana in concert clasic la Sala Palatului pe 7 mai 2013

Sub emblema "Beauty and The Beat", Tarja Turunen și Mike Terrana și-au propus să intrige publicul român, elementul ce a închegat show-ul fiind tocmai contrastul. Între curgerea blândă a unei voci angelice și ritmul galopant al pedalei duble sau între eleganța muzicii clasice și forța unui "rock drăcesc" dictat de tobe nu există de fapt nepotriviri, ci din contrast se naște complementaritatea. Acesta a părut a fi mesajul concertului, început cu jumătate de oră mai târziu de ora 20:00. Orchestra Simfonică București s-a putut auzi însă din spatele cortinelor încă înainte de ora 20:00, cei peste 20 de inși ce au acaparat ulterior scena fiind în febra repetițiilor.

Concertul a început într-o ton clasic, cu o compoziție a lui Georges Bizet - "Carmen Ouverture" - și s-a condimentat pe parcurs cu energia explozivă a lui Mike Terrana și vocea puternică, dar grațios controlată, a Tarjei. Dialogul cu publicul a fost deschis de către "regina metalului finlandez", care după o întâmpinare călduroasă din partea publicului a ținut să-și ceară scuze fanilor pentru amânarea concertului. Scurtul discurs în engleză a fost precedat de un salut în limba română. "Bună seara, București! Vă mulțumesc foarte, foarte mult", a exclamat Tarja, vocea fiindu-i aproape acoperită de un val de aplauze.

"În primul rând trebuie să spun că îmi pare foarte rău pentru data trecută. Chiar am încercat din răsputeri să depășesc problemele de sănătate, care încă nu s-au rezolvat pe deplin, așa încât vă rog "să mă suportați" în starea aceasta. Nu am vrut să ratez șansa de a cânta pentru voi pentru nimic în lume. Sper că mă veți putea ierta într-o zi. Acum, vă rog, bucurați-vă în această seară de compozițiile clasice frumoase pe care vi le-am pregătit, dar și de ceva muzică rock. " - Tarja Turunen

Tarja Turunen si Mike Terrana in concert clasic la Sala Palatului pe 7 mai 2013

Așa cum am putut afla de la conferința de presă de luna trecută sau din prestațiile alături de Rage și Gamma Ray, Mike Terrana este mai mult decât "o bestie". Lăsând la o parte dexteritatea în mânuirea tobelor, omul este un veritabil personaj. Îmbrăcat la costum, cu nelipsita creastă de punker "așezată la patru ace", Mike a fost la fel de carismatic pe cât a fost de sălbatic în impunerea ritmului de tobe. S-a comportat când ca un copil, când ca un adolescent, când ca un personaj de desene animate, momentul culminant fiind păstrat pentru finalul concertului. Mozart altoit cu Donald Duck a încălecat șeaua imaginară a unui cal neîmblânzit și a purtat spectatorii într-un carusel al notelor muzicale, un valvârtej de rock nebun stăpânit doar de compoziția în esență clasică.

Tarja Turunen si Mike Terrana in concert clasic la Sala Palatului pe 7 mai 2013

Tarja Turunen a fost, pe de altă parte, jumătatea grațioasă a numărului artistic. Cu un zâmbet larg, ce ar fi putut topi orice ipotetică greșeală, s-a instalat în inimile ascultătorilor de la prima piesă, pe parcursul concertului nelipsind remarcile de tipul "We love you Tarja!". Vocea sa a vibrat la maximă intensitate, pendulând fără dificultate între rock și muzica clasică. Trebuie menționat faptul că în calitate de soprană prestația a impresionat, teatralitatea și corectitudinea interpretării fiind de necontestat. Cu toate aceastea, Tarja Turunen nu va mai putea fi niciodată o simplă soprană. Legătura cu rock-ul simfonic s-a sedimentat atât în personalitatea solistei, cât și în imaginea construită în media. Tarja nu poate fi la maximul său potențial ca artist decât atunci când interpretează rock, iar pe piesa "Kashmir" de la Led Zeppelin s-a putut simți atât încântarea publicului, cât și a celor de pe scenă. "Asta chiar a fost distractiv", a declarat Tarja la finalul unui Led Zeppelin medley, degajarea și bucuria de a cânta fiind evidente.

Un moment ce a ținut spectatorii cu răsuflarea tăiată de suspans a fost pe melodia "Fly me to the Moon" din repertoriul Frank Sinatra. Tarja Turunen și Mike Terrana au făcut schimb de roluri, bestia preluând microfonul și jumătatea gingașă trecând în spatele tobelor. Inițiativa ne-a permis să-i ascultăm vocea lui Mike, ce nu a sunat deloc rău pe această piesă, Tarja reușind, de asemenea, să țină ritmul până la sfârșit.

Concertul a fost compus din două părți, despărțite de o pauză de 15 minute. Prima a fost ceva mai puțin spontană, pentru a păstra pentru final momentele artistice cele mai savuroase. Înainte de bis, Tarja a mulțumit încă o dată celor prezenți, anunțând totodată data următorului concert.

"Vă mulțumim foarte mult că ați așteptat acest concert. Show-ul nu este încă gata, dar vreau să vă anunț de pe acum că ne vom revedea anul viitor tot aici cu trupa mea rock pe data de 16 octombrie." - Tarja Turunen

Felul în care s-a simțit publicul ar putea fi rezumat prin descrierea unui singur moment. Pe William Tell Overture un grup de 4-5 rockeri tineri (vârsta între 15 - 18 ani) s-a strâns în fața scenei, chiar în dreptul tobelor lui Mike Terrana și s-a moșit fără nicio reținere vreme de câteva minute. Asta, desigur, până au fost invitați cu eleganță să părăsească incinta.

Tarja Turunen si Mike Terrana in concert clasic la Sala Palatului pe 7 mai 2013

Vezi galeria completă de poze de la concertul Tarja Turunen și Mike Terrana, 7 mai 2013, Sala Palatului

Concertul s-a încheiat cu ropote de aplauze, buchete de flori, autografe și ursuleți de pluș. Tarja Turunen și Mike Terrana și-au luat rămas bun de la publicul român pe un fundal de chiote și "strigături", chiar dacă ora târzie (11 fără 10 minute) i-a făcut pe unii să plece cu puțin înainte de încheierea bis-ului. Cu siguranță cei care au fost prezenți la acest show vor reveni și anul viitor pentru un concert de metal "ca la mama lui".