IAMX este proiectul solo al lui Chris Corner, cunoscut pentru furorile făcute cu trupa Sneaker Pimps în anii '90 şi la început de ani 2000. Grupul este unul independent şi transcende muzica, axându-se pe artă vizuală. Corner şi ai lui îşi regizează des clipurile, îşi gândesc singuri show-urile din punct de vedere vizual şi estetic şi îşi finanţează albumele prin crowdfunding.
Neapartenenţa de vreun label le oferă o extra libertate artistică. Primele LP-uri ale trupei au fost întunecate, au oscilat între synth pop şi industrial chiar, cu un aer puternic de electronica. Corner era într-o perioadă dificilă a vieţii, între insomnie şi adicţii specifice artistului modern. Era "perioada Berlin" a formaţiei şi orice artist care se respectă a avut aşa, chiar şi Bowie.
Concert IAMX in Quantic Club pe 15 februarie 2019 │ FOTO: Alex Vlad Covaci / InfoMusic.ro
Între 2014 şi 2016 Corner a redescoperit soarele, mutându-se în Los Angeles şi asta i-a schimbat şi muzica. În rău zic eu, totul devenind o odă optimistă a renaşterii, în locul profunzimii întunecate cu care ne obişnuise. IAMX a venit pentru prima oară în România în 2009, când alegea tocmai Fratelli pentru o reprezentaţie. Pe atunci deschidea DJ Marika pentru ei, iar "I Am Sex", cum îi poreclise lumea de la noi, care nu ştia despre ce e vorba, au întârziat 2 ore.
A fost cel mai bun concert pe care mi-l amintesc, la bătaie cu Therion-ul din 2006. A fost o experienţă catartică totală, IAMX a dat tot pe scenă şi piesele au fost mult amplificate faţă de versiunile de studio, cu multiple instrumente extra, mixaje şi o voce incredibil de curată. În 2011 IAMX ne-a vizitat pentru a doua oară, la Romexpo, un concert gratuit, în cadrul căruia am regăsit un Chris Corner care nu se auzea prea bine. Nu am simţit suflet atunci, am resimţit şi o oarecare influenţă, poate a nopţilor nedormite, poate a vreunei activităţi extra curiculare.
Concert IAMX in Quantic Club pe 15 februarie 2019 │ FOTO: Alex Vlad Covaci / InfoMusic.ro
În 2016 păcatele au fost spălate, în club Control, tot de IAMX. Corner a întârziat pentru că i se stricase autobuzul de turneu în Transilvania. Ne-a învăluit în fum şi a cântat poate cea mai bună versiune de "I Am Terrified" pe care am auzit-o până acum. Pălăria sa cu pene şi lookul şamanic erau ceva nou, începuse să experimenteze scenic, avea două microfoane şi încerca ceva nou. Totul cu o viroză şi un streptococ care îl chinuiau, după cum scria pe Facebook.
Şi iată-ne ajunşi în 2019, în Club Quantic, unde IAMX a cântat în faţa a câteva sute de persoane, asta dacă sunt generos. Parcă au lipsit reprezentanţii publicului goth şi industrial de altă dată. Am văzut mulţi "rent a punk", corporatişti, domnişoare care găsesc în IAMX "un Placebo electronic", aşa cum şi eu îi descriu prietenilor care nu ştiu cu ce se mănâncă de altfel.
Concert IAMX in Quantic Club pe 15 februarie 2019 │ FOTO: Alex Vlad Covaci / InfoMusic.ro
Pentru prima oară Janine Gezang, Chris Corner, Sammi Doll şi Jon Siren au început concertul la timp, la ora 21:00. Au început direct cu hitul titular de pe albumul de anul trecut, "Alive In New Light". Au continuat într-un ritm ceva mai hardcore şi prelucrat cu "No Maker Made Me", de pe "Metanoia". Piesa 3 a fost poate cea mai cunoscută printre puriştii IAMX, "Bring Me Back a Dog".
Dacă în 2009 şi 2016 ieşea headbanging şi agitaţie mare de punk/rock pe acest track, acum a fost retrogradat la o colecţie de sample-uri şi un bas care aduceau a dubstep de DJ trecut prin techno. Preferam varianta cu un band şi cu instrumente reale. A urmat "I Come With Knives", care a primit un nou suflu, a fost puţin lungită şi a avut un bas proeminent, marcat de şoaptele feminine în limba germană, care pluteau în aer.
Concert IAMX in Quantic Club pe 15 februarie 2019 │ FOTO: Alex Vlad Covaci / InfoMusic.ro
Iar clapele de synth pop au ridicat părul pe mâna publicului. Preferata mea, "I Am Terrified" a venit cam pe la jumătatea setului, în continuare cu un setup magic, pus în scenă de clape, sintetizatoare şi joc de lumini. Corner ar putea să cânte piesa şi la o pianină cu James Corden şi te va induce în reverie.
A schimbat totuşi accentul pus pe silabele din versuri şi a lăsat pe dinafară solo-ul extrem de puternic de la final, auzit în 2016, înlocuit de repetiţia "I Drink Too Much". Trebuie să recunosc că piesa "Sorrow", un soi de "vals electronic" elegant a fost aşa mult cosmetizată că nu am recunoscut-o, dar Corner a sunat excelent pe acest track romantic, care glorifică regretul, dulcea stare de rău.
Totul s-a încheiat cu "Spit It Out", cea mai cunoscută piesa a formaţiei pentru publicul larg, mulţumită clipului său oficial posh. "North Star" nu a mai avut aerul acela de dubstep din mix-ul clipului oficial (cel cu drone din deşert), dar a primit un solo de bas dur ca la Control în 2016. Trecuseră 60 de minute din concert şi totul era gata deja. Artiştii plecaseră de pe scenă şi am fost lăsat vrând mai mult.
Concert IAMX in Quantic Club pe 15 februarie 2019 │ FOTO: Alex Vlad Covaci / InfoMusic.ro
Trupa a urcat totuşi pe scenă pentru 2 bis-uri, fiecare cu câte 2 piese: "Mile Deep Hollow" şi "The Alternative", respectiv "Your Joy Is My Low" şi "Mercy". Vocea lui Chris sunase magic pe "Mercy" în 2016 şi perfect în 2009. Acum s-a jucat mult cu vocalizele, cu sampling-ul şi a fost oarecum acoperit de un bas prea puternic.
Trupa a comunicat de câteva ori cu publicul, declarându-se încântată că e la noi din nou, iar Janine a făcut multă atmosferă, dând mâna cu publicul de câteva ori, schimbând ţinute din ce în ce mai sumare şi fiind plină de energie. Şi Chris s-a apropiat mult de public, în vreme ce Sammi şi-a petrecut seara aranjându-şi "batista" care îi acoperea sânii cu plasturi negri pe areolă.
Concert IAMX in Quantic Club pe 15 februarie 2019 │ FOTO: Alex Vlad Covaci / InfoMusic.ro
Concertul IAMX de la Quantic a fost un act profesionist executat. Dar muzica nu este tâmplărie, nu este tras la vâsle. O bună parte din ceea ce ne-au auzit urechile a fost sampling, iar părţile în care artistele se "chinuiau" erau doar apăsări de câteva butoane. Corner şi-a utilizat propria voce înregistrată ca suport pentru părţi bune din piese şi ori e cel mai fidel vocalist din lume versus varianta de studio ori... playback.
Când Shazam îţi recunoaşte piesa în concert live, ai o problemă. Apreciez improvizaţiile, boemia etalată, dar am văzut şi un IAMX superior în 2009, cu vreo 2 clase şi în 2016 cu una. A nu se înţelege că nu a fost un concert bun, dar cum zice juriul la "Vocea României" pot să zic că "au cântat prea bine, prea profesionist, trebuia mai multă emoţie". Măcar am scăpat de fumul scenic exagerat din Control...
Uriaşul dar al trupei este că ţine în viaţa spiritul synth pop de ani '80, la nivel muzical, dar şi vizual. Îl combină cu o abordare trip hop şi industrială şi face asta ca nimeni alţii. Dacă ar fi fost primul meu concert IAMX deveneam fan pe viaţă, dar din păcate i-am auzit fiind excepţionali în alţi ani.
