FiRMA a revenit la urechile, dar, și mai important, la sufletele fanilor cu un nou concert. Trupa a continuat să meargă pe același drum pe care l-a inițiat de ceva vreme, acela în care își prezintă muzica în locuri speciale. Nu că pub-urile sau cluburile nu ar avea doza lor de unicitate. Însă cafenelele și teatrele au o anumită intimitate, un acel je ne sais quoi care contribuie la alcătuirea poveștii artistice pe care membrii formației doresc să o transmită publicului.
Cea mai recentă inițiativă în acest sens a fost concertul din 17 februarie, ce a avut loc la Teatrul Elisabeta. La scurt timp după ora 20:00, Daniel Rocca, Sorin Erhan, Dani Radu și Constantin "Bărbuță" Bărbășelu au urcat pe scenă, în aplauzele spectatorilor. Unii dintre ei au fost și vocali, poate de dor sau poate doar din simpla bucurie de a-i asculta live pe muzicieni. Concertul a debutat cu un mash-up între "O, rămâi" și "E Cineva Acolo". După acest moment, Rocca le-a transmis oamenilor că, împreună cu ai săi colegi, le vor spune ce au pe suflet, în stil rock'n'roll. Așa s-a și întâmplat. Au urmat "Prizonieri de Război" și "Primul Descântec", piese binecunoscute de fanii trupei.
Pentru cei neinițiați (puțin probabil) în universul FiRMA, Rocca a vorbit puțin despre proiectul "Poezii Alese Vol. I". Albumul reunește un set de nouă piese compuse de muzician, pe versurile poeților români, clasici și contemporani. Prima melodie interpretată de pe acest disc a fost "În lemn", pe versurile Ninei Cassian.
Călătoria muzicală a continuat cu "Piele de Catifea", o compoziție care a evidențiat relația dintre teatru și FiRMA. Melodia este extrasă de pe albumul "Deșteptarea Primăverii", un material cu muzică și versuri originale, compus special de Rocca pentru piesa de teatru cu același nume, pusă în scenă la Teatrul Mic de regizorul Vlad Cristache. Bineînțeles, emoția a fost diferită, dar atmosfera creată a reușit să introducă auditoriul într-o poveste în care teatrul și muzica sunt prieteni, două elemente cu aceeași sorginte artistică.
"Nimeni", "Două Suflete", "Drumul spre Paradis", "Fiul Rătăcitor", "Copiii Cerului" și "Nu-mi Dă Pace" au completat lineup-ul concertului. Apoi, trupa a interpretat o versiune specială a piesei "Lumea Mea", extrasă tot de pe albumul "Deșteptarea Primăverii". Dacă Chuck Palahniuk spunea în "Fight Club" că "everything is a copy of a copy of a copy", FiRMA a arătat că fiecare concert e diferit, fiecare interpretare e unică și originală și, poate cel mai important, emoția e mereu în mișcare. Fluidă și într-o continuă transformare, ea reușește să emită altceva, de fiecare dată.
Concertul a continuat cu "Dacă ne-am ucide mereu unul pe altul", pe versurile Anei Blandiana, ce s-a metamorfozat în "Fever", "Tot ce va fi" și varianta acustică a melodiei "Doar Nebunii Iubesc", despre care Rocca a menționat poetic: "piesa care vorbește mai mult despre voi decât despre noi". În final, trupa a arătat încă o dată dragostea pe care o poartă poeților români și a desăvârșit evenimentul cu "Dulce Românie".
Concertul FiRMA de la Teatrul Elisabeta a plimbat publicul prin cele mai importante repere din cariera trupei. A făcut-o într-un spațiu special, cu istorie, atipic pentru un concert electric. Dar a fost piesa perfectă de puzzle pentru imaginea gândită de muzicieni.