Despre Vama şi implicit Tudor Chirilă se scriu multe de ani de zile, cumva firesc având în vedere profesionalismul şi doza de nonconformism pe care trupa o degajă. De fiecare dată când am fost la un concert susţinut de această formaţie, am rămas surprinsă de firescul şi implicarea emoţională a artiştilor pentru a creiona momente care trec proba timpului. Acum un an, îi cunoşteam în cadrul unei emisiuni radiofonice şi am înţeles că naturaleţea este de fapt o caracteristică şi în afara reflectoarelor şi a publicului.
În seara de 17 decembrie, am ajuns la Sala Palatului, întrebându-mă dacă o trupă de calibrul Vama se poate autodepăşi pentru a ieşi dintr-o zonă de confort în care toate piesele de pe tabla de şah sunt la locul perfect. În jurul orei 20.20, s-a declanşat alarma şi numeroşi dansatori îmbrăcaţi în asistenţi medicali şi-au făcut apariţia printre spectatori, pentru ca mai apoi solistul să dea tonul cu o "Epidemie de iubire."
VAMA în concert la Sala Palatului (17 decembrie 2013)
Oameni de toate vârstele, de la persoane publice pe care le-am identificat (Emilia Popescu,Valentin Teodosiu, Luminiţa Erga, Silvia Dumitrescu, Alexandru Darie, Paul Ipate) până la copiii cu vârste fragede, aşteptau un spectacol total. Acest lucru s-a petrecut faţa unei audienţe care părea că duce dorul unui concert în care întoarcerea la copilărie şi adolescenţă pare un suprem lait-motiv.
După "Regatul meu pe un vis", am trecut în registrul menţionat mai sus prin "18 ani", pe scenă făcându-şi apariţia un grup de tineri alături de un copil care au dansat, spre deliciul unei părţi a publicului care s-a ridicat în picioare. Multipla personalitate a lui Tudor, nuanţată de solo-urile de chitară ameţitoare ale lui Eugen Caminschi mi-au confirmat ideea că personajul principal din epopeea Vama este iremedibial un artist cu suflet tânăr, benefiicind însă şi de o imensă capacitate de a se transforma în ton cu profesia sa de actor.
VAMA în concert la Sala Palatului (17 decembrie 2013)
Momentul "Cântec de găsit" a fost asezonat cu rugămintea solistului de a cânta lumea la unison, pentru ca mai apoi să urmeze una din cele mai emoţionate creaţii din repertoriul trupei, Tudor Chirilă ţinând să precizeze:
Urmează un cântec mai puţin frecventat de publicul nostru şi poate necunoscut unei părţi a publicului. Este una din piesele care ne defineşte de pe discul 2012 şi care împlineşte sonor această formaţie. Noi căutăm din greu o identitate sonoră într-o lume cu foarte multe genuri, sunete şi sound-design. Versurile sunt inspirate dintr-o idee uşor psihanalitică conform căreia de multe ori când crezi că ai terminat cu trecutul, n-a terminat trecutul cu tine. De foarte multe ori trebuie să recurgi la o întoarcere în trecut pentru a-ţi putea rezolva nişte probleme din prezent.
"Între cer şi trecut", melodia care pare să evoce relaţia dintre Tudor şi tatăl său, Ioan Chirilă, a fost un punct culminant ce a declanşat probabil numeroase întrebări în rândul celor care au simţit cu adevărat mesajul răvăşitor.
VAMA în concert la Sala Palatului (17 decembrie 2013)
Pentru "Zile fericite" a fost proiectat clipul melancolic, iar Guess Who a oferit o notă de prospeţime cu partea sa vocală, Tudor menţionând că prezentul este de fapt tot ceea ce avem. Cu o secţie ritmică ideală care îi reuneşte pe artistul cu valenţe sportive Dan Opriş (Prepe) la bass şi Lucian Sorin Cioargă la tobe, absolvent al Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport, sound-ul a debordat de o energie fantastică, pasiunea cu care aceştia interpretau fiecare partitură în parte fiind la cote maxime. Piesa-cult "Vama Veche" a reprezentat un nou moment intim, Caminschi suprinzându-mă din nou cu improvizaţiile subtile, de factură formidabilă.
Am aflat că melodia preferată a membrilor Vama este "Post Iubire", Tudor afirmând despre aceasta:
Este o altă semnătură sonoră, fiecare dintre noi regăsindu-se în piesă. Când ieşi dintr-o relaţie, este ca un fel de mahmureală, te doare capul o vreme, după trece beţia şi îţi spui că nu vei mai bea. Oamenii uită, pentru că uitarea este legea vieţii şi apre o altă gambă perfect conturată într-un pantof cu toc şi s-a dus amintirea mahmurelii şi o iei de la inceput. Faptul că Dumnezeu e bun nu depinde de noi şi iarăşi iubirea nedepinzând de noi este un lucru care merge.
VAMA în concert la Sala Palatului (17 decembrie 2013)
Privirile fixe ale solistului adeseori precum o chemare din altă dimensiune m-au făcut pe timpul concertului să îl văd într-o lumină nouă, semănând uşor cu Ian Curtis. "Copilul care aleargă către mare" l-a avut din nou ca punct de atracţie principal pe fiul clăparului, Matei Ionescu, setul de tobe electronice alături de cele fizice întregind sound-ul.
A urmat o pauză extinsă (40 de minute) din cauza unor probleme tehnice la o parte din setul de lumini, pentru ca manifestul "Declar pierdută ţară" să fie absolut formidabil ca scenografie, coregrafie semnată de Ioana Macarie, cumul de trăiri.
Noi nu mai avem ţară. Este posibil să fie şi ultima oară când cântăm în acest loc pentru că el ţine de Guvernul României, dar totuşi este încă democraţie şi poţi să spui ce gândeşti. - Tudor Chirilă
VAMA în concert la Sala Palatului (17 decembrie 2013)
Continuarea a fost întregită prin "Departe". Solistul a menţionat că traficul din oraşe transformă fiinţele umane şi le atribuie acestora numeroase defecte şi tare de comportament, rezultând o alienare şi o lipsă a comunicării adevărate între oameni care poate fi fatală pentru desăvârşire. Începutul melodiei m-a captivat şi dus în altă lume, sunetul de toacă urmat de un set semnat de patru toboşari în ritmuri asiatice fiind unul din deliciile serii. "Fata în boxeri şi tricoul alb" a punctat din nou la capitolul sensibilitate, pentru ca mai apoi DJ Undoo să îşi intre în rol pentru a da o notă mai sacadată creaţiei "Nu am chef azi".
"Ultimul Om" l-a adus pe scenă pe solistul Zob, componenţii purtând haine de puşcăriaşi, iar apoi a fost pus în scenă (dar nu cea de teatru) un moment de cabaret ieftin, neadecvat minorilor aflaţi în număr destul de mare în sală. "Perfect fără tine", hit-ul reggae şi minciuna supremă privind strict lirica a animat din nou audienta, care a explodat pe parcursul derulării piesei.
VAMA în concert la Sala Palatului (17 decembrie 2013)
"Să dansăm", "Vara asta", "Undeva în Vama" şi "Epilog" au reprezentat ultimele piese din setlist. Mulţumirile solistului s-au îndreptat către cei 120 de oameni care au pus în scenă producţia, terapeutului său de voce care l-a ajutat să cânte în ciuda răcelii puternice, dar mai ales publicului, rămas fidel şi iubitor. De asemenea, nu a uitat să mulţumească foştilor colegi din Vama Veche pentru 10 ani minunaţi, concluzionând faptul că pentru ei, ca şi artişti, muzica este singura lor armă şi formă de expresie.
A fost un spectacol reuşit privind ansamblul de trăiri experimentate şi de Vama şi de public. Un show complet, însă uşor previzibil, nerecomandat minorilor, cu multe mesaje puternice din diferite aspecte ale vieţii. Tudor nu a uitat să specifice tristeţea de a pleca de pe scenă şi a ajunge singur într-o cameră, punctând exact aceea stare melancolică care îi înconjoară pe artişti, dar care inspiră şi duce la compoziţii minunate adeseori.
Vama, un nume care oferă totul pe scenă de fiecare dată, cu oameni care doresc şi cred că auto-depăşirea este cea mai puternică caracteristică pentru a se menţine în artă.
Vezi galeria completă de poze cu Vama la Sala Palatului, 17 decembrie 2013
VAMA în concert la Sala Palatului (17 decembrie 2013)
Setlist concert Vama, Sala Palatului, 17 decembrie 2013
- Intro
- Epidemie de iubire
- Regatul meu pe un vis
- 18 ani
- Cântec de găsit
- Intermezzo
- Între cer și trecut
- Zile fericite
- Vama Veche
- Intermezzo
- Post iubire
- Copilul care aleargă spre mare
- Declar pierdută țara
- Departe
- Fata în boxeri și în tricoul alb
- Intermezzo + DJ Undoo
- Nu am chef azi
- Să facem sex
- Intro Ultimul om
- Ultimul om + extro
- Perfect fără tine
- Să dansăm
- Vara asta
BIS:
- Undeva în Vamă
- Epilog
