În clipa în care dai play acestui disc, transpare o anumită atmosferă funky din momentul când "Gimme Your Love" cu tonurile și synth-urile specifice genului trip-hop se contopesc cu partitura vocală semnată de Skye și cu partea solo de chitară. Acest prim single beneficiază și de un videoclip comercial, dar care rămâne în normele cu care am fost obișnuiți în cei aproape 20 de ani de carieră ai unei trupe cult.
"Face Of Danger". De aici lucrurile încep să capete mai multă profunzime, piesă fiind ceea la care m-am întors de cele mai multe ori după ce am savurat complet albumul. Avem un hit în discuție, o piesă spumoasă, animată, în care mai multe planuri tonale sunt suprapuse. Este o melodie complexă. Cu un ușor caracter de vodevil, ea vine la pachet cu sfaturi în a depăși calamitățile sufletești și cu ideea că este bine să zâmbești în fața dezastrelor de acest tip. Satirică, cu o formă tripartită clară pe strofe și explozie la unison în momentul refrenului, cu o intervenție alertă semnată de rapper-ul Chali 2na, track-ul o pune pe solistă în prim plan. Artista asigură și partea de backing-vocals ca la orice piesă compusă de Morcheeba .
Audio: MORCHEEBA - Face Of Danger
Părăsim pentru puțin timp zona de petrecere și ajungem într-o atmosferă mai sumbră și complicată. "Call It Love" este prima piesă din repertoriul Morcheeba în care Skye nu mai este vocea care conferă gravitate și identitate creației. Cu un special guest star din trupa White Denim, James Petralli, care în primul moment m-a dus cu gândul la solistul Dan Auerbach (The Black Keys), melodia este un mix de blues, grunge, electro-jazz. Amândoi interpretează simultan partitura, Skye câștigând încă o dată la capitolul delicatețe vocală prin modul ei dantelat de a-și reliefa puțin mai sus ambitusul vocal.
Audio: MORCHEEBA - Call It Love
Prin "Under The Ice" ajungem cu gândul în spațiul asiatic, propice momentelor de meditație, atunci când stăm față în față cu trecutul. Deosebit de descriptiv, pare un track care celebrează înțelepciunea de pe urmă, pe care cu toții o trăim în anumite momente în viață. Astfel, într-un uptempo creat cu beat-uri de tobe, similare celor ale inimii, pare o melodie de pe un album solo al lui Skye. Mai precis, pare facil de inclus pe materialul "Keeping Secrets" din 2009, cel în care solista s-a implicat în procesul de creație și de producție. Pierderea iubirii pe tărâmuri îndepărtate și unicitatea acesteia în ciuda trecerii timpului este o constantă abordată de formația Morcheeba de-a lungul anilor de carieră. ("Nothing to lose, nothing to gain/ Wisdom won with pain.") Întrebată cum a decurs procesul de creație pentru aceasta piesă, Skye Edwards a ținut să precizeze că Paul avea dificultăți în a compune versurile, astfel că aceasta i-a trimis numeroase imagini cu un lac înghețat și câteva fraze, astfel prinzând contur povestea piesei.
"I'll Fall Apart" este o nouă creație în care apare vocea lui James Petralli, acesta fiind și textierul melodiei de față și al altor două creații de pe disc: "Call It Love" și "Finally Found You". Având o durată restrânsă (două minute), melodia este foarte intensă, pare un interludiu și o pauză în respirație, fiind în contrast dinamic cu cele mai multe track-uri ale albumului. Fiind creionată acustic, doar cu pian, voce, plus ușoare riff-uri și efecte electronice, pare o conversație între cei doi artiști, punctându-se din nou tema regăsirii de sine și a omului iubit dintotdeauna. ("We should really try to be together/Let the past be the past".)
MORCHEEBA - I'll Fall Apart & The Sea LIVE Acustic - Iulie 2013
Momentul următor poate fi considerat drept o adaptare după piesa "Friction" din 1998. "Make Beliver" este similară din punct de vedere al sonorităților reggae, cu adăugirea unora pop, techno mixate cu arome tribale, rezultând un produs dansabil ( elemente din dancehall ) și mult mai simplu / previzibil decât piesele anterioare.
"Release Me Now" vine cu o doză de vitalitate și noutate, păstându-se nota de dramatism în momentul refrenului. Nature Boy, un nou invitat, alături de progresia susținută de linia bass-ului, duc melodia într-o zonă mai accesibilă, păstrându-se astfel tehnica contrapunctului. Aceste două piese vor fi cele mai așteptate de către Skye în momentul reprezentațiilor live, așa cum a ținut să precizeze.
"Am folosit sonorități noi din alte zone ale muzicii electronice, depășind aspecte din zona de hip-hop abordate uneori în trecut. Albumul acesta a fost creat prima dată cu beat-urile, ceea ce ne-a ajutat să compunem partituri în maniere noi. Mereu am încercat să găsim un balans perfect între sound-ul organic și cel electronic, lucru deosebit de provocator. Cu acest disc am avut o idee clară cum vom lucra și totul s-a aranjat frumos. Ross și Skye îmi fac munca de producător foarte ușoară." - Paul Godfrey - producătorul discului "Head Up High" și membru fondator Morcheeba
"To Be" apare cu un nou invitat, Rizzle Kicks și în ciuda manierei interesante de la început, melodia este plictisitoare și simplistă.
"Hypnotized", piesă presărată cu riff-uri ce aduc aminte în mod surprinzător de AC/DC, este genul de creație în crescendo continuu până în momentul refrenului. Toba premier se aude doar pe a doua și a patra bătaie din fiecare măsură, iar bătaia cea tare este pe prima, iar cea secundară pe cea de-a treia, mod caracteristic genului rock. Până la minutul 2:23 piesa decurge astfel, până când apare o nouă invitată de aceasta dată care duce creația la un nou nivel. Ana Tijoux, cunoscută pentru genul hip-hop abordat în limba spaniolă, conferă o notă de inedit, în timp ce Ross Godfrey asigură cu succes partea armonică. Ca un detaliu personal, Ana și-a înregistrat partea cu câteva zile înainte de a deveni mamă, moment care l-a făcut pe Paul să considere că artista este de-a dreptul profesionistă.
"To The Grave" aduce aminte puțin din lirica "Blood Like Lemonade", melodia de față căptând prin noi valențe textuale, stilistice și având un tempo mai alert. Synth-urile minimaliste, repetițiile, stilul drum & bass accentuat dau o notă foarte actuală partiturii în totalitatea ei, fiind una deosebit de vizuală care se pretează pentru un videoclip. Paul, compozitorul oricărei piese Morcheeba dintotdeauna, a apelat la metoda scriitorului William Burroughs. Aceasta presupune scrierea de versuri prin diferite amestecuri de cuvinte din texte, colaje cumva la întâmplare, astfel că par uneori fără un sens exact. Tehnica folosită cu succes de David Bowie este una cu care solista s-a obișnuit, menționând că este fericită că Paul știe cum să creioneze versuri, iar ea reușește să le adauge un plus de valoare și unicitate.
Speranța într-un nou început transpare prin "Do You Good", un track ce poate fi încadrat în zona pop, iar ultima melodie aflată pe disc, "Finally Found You", subliniază esența ambientală Morcheeba, însă într-un mod reevaluat pentru a prinde o nouă viață. Aceasta învăluie și subjugă asemeni uneia dintre cele mai cunoscute creații semnate de band cu care acesta a deschis ani la rândul orice spectacol live - "The Sea". Din nou, James Petralli renunță la automatisme și conferă limpezime, reușind să sublinieze momentele cheie în discursul sonor al lui Skye. Cu un tonus pozitiv și o senzualitate care ne duce cu gândul la malul unei mări, creația are caracter de manifest.
Atunci când scrii recenzia unui album așteptat de o bună perioadă de timp, este un complicat să îți dozezi emoțiile și să rămâi obiectiv. Trupa a dat foarte mult și cu siguranță, va mai primi aprecieri din partea publicului, odată cu demararea turneului de promovare. Paul consideră discul așteptat pe 14 noiembrie drept "Morcheeba cu puls". Fiecare ascultător își va găsi piesa căutată, care îl definește într-un fel sau altul.
Pe data 11 decembrie la Arenele Romane, trupa aceasta revine să confirme și poate să convingă alți melomani să le iubească compozițiile atât de universale și ușor de asezonat cu propriile lor trăiri, oferind o manieră sublimă de sondare a subconștientului.
Ultimele cuvinte ale acestei recenzii îi aparțin irepetabilei Skye Edwards:
"Muzica pentru mine a început când i-am întâlnit pe Paul și Ross. Ei urmau să fie faimoși, să pună la punct o trupă de succes, am simțit acest lucru. Am aderat cumva la visul lor. Nu mi-am imaginat că voi deveni o cântăreață. Interpretam partituri de backing-vocals într-o trupă de funk, dar am fost foarte timidă când i-am cunoscut. Aceștia s-au adaptat vocii mele atunci când au compus melodii, reușind să creeze mai lent pentru a mi se potrivi. Așa s-a născut piesa 'Trigger Hippie', iar apoi am scris un album în jurul acelei piese...si restul este istorie, așa cum ei spun".