1. Piesele originale scrise de G.I.Gurdjieff/deHartmann erau exclusiv pentru interpretarea la pian. Cât de dificil a fost să aranjezi aceste piese pentru ansamblul folk tradiţional?
L.E: Această muzică a ajuns la noi sub forma unor piese pentru pian, Gurdjieff dictând melodia şi ritmul piesei elevului său, compozitorul Thomas de Hartman, cel care a creat aceste melodii pentru pian. Dar, această muzică fiind de proveniență estică, a fost creată cu instrumente estice, deci în mod natural este legată de aceste instrumente; este legată și de natura, de pământul și de peisajele în care a luat naştere, este legată de limbajul şi de tradiţiile fiecărui grup etnic în parte.
Când am auzit muzica lui Gurdjieff mi s-a părut că sună extrem de familiar și că are multe asemănări cu ceea ce ascultam în copilarie. M-am gândit că dacă vreau să o înțeleg mai bine ar trebui s-o ascult cântată de instrumente orientale. Ca să fac aceasta transcriere, a trebuit sӑ fac cercetări, să ascult cu multă atenție și să studiez muzica etnică estică, începând cu muzica armeană, arabă, iraniană, grecească, asiriană şi kurdistană. Pentru a înţelege instrumentele folosite şi combinaţiile dintre ele, articolele compozitorului armean Komitas mi-au fost de mare ajutor.
2. Ai un album scos de faimoasa casă de discuri ECM Records. Care a fost modalitatea prin care te-a contactat Manfred Eicher şi cum a fost experienţa înregistrării albumului? Te rog să ne povesteşti puţin despre asta.
L.E. - Manfred era deja interesat, din momentul în care a auzit de la violoncelista Anja Lechner că în Armenia a apӑrut un ansamblu de instrumentiști care urmau să interpreteze muzica lui Gurdjieff folosind intrumente originale armenești. Ansamblul a fost fondat în 2008 şi la unul din primele noastre concerte a fost prezent compozitorul armean Tigran Mansurian. Plăcându-i muzica grupului şi fiind el însuși un artist reprezentat de ECM și totodată bun prieten cu Manfred, ne-a recomandat acestuia. Înregistrarea albumului a fost făcută în Yerevan şi prelucrată de Manfred în Germania, pe când cel de-al doilea proiect al nostru, muzica lui Komitas, album pe care-l vom lansa anul viitor, a fost înregistrat în Lugano.
Levon Eskenian
3. Te-ai născut în Liban şi te-ai mutat în Armenia la 18 ani. Cum a influenţat acest lucru căutările tale muzicale?
L.E. - Liban e o ţară foarte interesantă; poți găsi acolo oameni de diferite etnii, trăind împreună şi fiind conştienţi de cultura şi de tradiţiile celorlalţi. În afară de muzica armenească, de mic copil am avut ocazia să ascult muzică arabă, kurdistană, grecească, asyriană iar când am emigrat în țara strămoşilor mei, Armenia, am studiat și muzica occidentală clasică. Între timp mi-am continuat educația în muzica populară armenească, toate acestea fiind o adevarată șansӑ pentru mine.
4. Keith Jarrett are un foarte cunoscut album intitulat "G.I. Gurdjieff - Sacred Hymns" , înregistrat tot la ECM in 1980. Ce părere ai despre efortul acestuia de a aduce în atenţia publicului moştenirea lui Gurdjieff?
L.E. - Keith Jarrett a fost foarte apropiat și de învăţătura lui Gurdjieff, iar interpretările acestuia relevă o profundă înţelegere. Efortul lui şi al lui Manfred Eicher de a prezenta publicului larg moştenirea lăsată de Gurdjieff este extrem de preţios.
5. Ce te atrage cel mai mult la Gurdjieff? Căutătorul de adevăr sau compozitorul pasionat de muzica tradițională din diferite regiuni?
L.E. - Muzica lui Gurdjieff face parte din învațătura sa. Înțelegerea învățăturii lui este necesară pentru a-i înțelege muzica și invers. În același timp muzica populară în sine este o puternică sursă de informație, o formă onestă și adevarată de artă, care ne conduce către adevăr. Noi suntem căutători ai adevărului, căutam să înțelegem, iar muzica tradițională este o cale de căutare a adevărului.
The Gurdjieff Folk Instruments Ensemble
6. Cât de importantă este pentru tine dimensiunea spirituală a muzicii? Crezi că muzica are un mesaj?
L.E.- Orice are un mesaj în sine. Câteodată muzicienii uită că cel mai important lucru când faci muzică este chiar muzica. Trebuie să înțelegem mesajul nu doar în muzică, ci în orice. În definitiv suntem parte dintr-un întreg lanț în univers, suntem mesageri. Întotdeauna există ceva, ca un fel de curent care trece prin noi, iar noi trebuie sa fim onești ca să păstram acest curent pur.
7. Învățătura lui G., uneori numită simplu “Lucru”, include studiul nivelelor conștiinței și cultivarea cunoașterii de sine prin Dansuri Sacre și lucru fizic, practic. Care este rolul muzicii aici?
L.E.- Noi suntem ceea ce e atenția noastrӑ. Dansurile Sacre și muzica lui Gurdjieff pot dezvolta atenția. Iar atenția noastra este mai bunӑ și noi suntem mai prezenți atunci cand cei trei centri - mintea, emoțiile și corpul (centrul motric) - lucreazӑ în armonie unul cu celălalt. La muzicieni acești centri ar trebui să lucreze în armonie pentru a putea crea. Audiența rӑspunde și intră în starea pe care muzicianul o sugerează, muzica nӑscând emoții. Iar prin forma sa, ea acționeazӑ asupra minții, în vreme ce la vibrațiile ei reacționeazӑ corpul fizic.
Atâta timp cât muzica este creată de o persoanӑ, poate fi privită ca o formă subiectivă de artă. Dar în acelasi timp, muzica are obiectivitate și noi muzicienii tindem cӑtre acea obiectivitate. Atât muzica cât și mișcarile corpului sunt un limbaj, au fost create pentru a transmite un mesaj. Muzica a fost mereu prezentă în toate tipurile de ritualuri, muzica te ajută să te conectezi cu tine însuți.
8. Care ar fi locul perfect pentru această muzică? Foaierul unui teatru, o biserică sau o scenă deschisă?
L.E.- Spațiul poate fi de mare ajutor. Am cântat atât în biserici, în mănăstiri vechi, în teatre, cât și în aer liber. Dar nu locul este cel mai important, ci publicul, prezența publicului, fluxul de informație și de energie care circulă între noi și public. Vara trecutӑ am avut un concert în aer liber în Germania, cu un public foarte numeros. Pânӑ atunci nu ne-am imaginat că această muzică poate fi ascultată cu așa mare atenție în aer liber. De obicei oamenii vorbesc între ei, dar acolo a fost o liniște totală și o atenție deosebitӑ.
G.I.Gurdjieff's music - No 40 "Gurdjieff Folk Instruments Ensemble"
9. Cum are loc procesul de creare a muzicii în ansamblul pe care îl conduci?
L.E.- O continuă prezență, o anumită concentrare sunt întotdeauna necesare. Atunci când cântăm, ascultăm cu atenție, conectând fiecare vibrație. Am învățat de la profesorul meu de pian, care obișnuia să spună: “Nu pierde legătura spirituală dintre sunete.” Avem de-a face cu muzica scrisă, dar e o muzică a cărei sursă are un caracter liber și improvizat, deci trebuie să păstrăm această libertate în muzica pe care o scriem. Creăm muzica împreună și asta ne unește, învățăm din muzica pe care o cântăm, învățăm din fiecare repetiție și învățăm unii de la alții.
10. Care sunt muzicienii pe care îi admiri cel mai mult și de ce?
L.E.- Ȋmi place sӑ ascult și sӑ cânt lucrӑri ale multor compozitori vestici, de la marii compozitori europeni clasici timpurii J.S.Bach, F.Couperin, W.A.Mozart, J.Haydn, L.V.Beethoven pânӑ la compozitori ai secolului XX sau contemporani ca și Komitas, Messiaen, Shostakovich, Enescu, Bartok, Mansurian, Pärt. Este foarte util sӑ asculți muzica popularӑ și spiritualӑ a diferitelor culturi și tradiții. Ȋn trecut a existat un mare schimb cultural între est și vest, se pot gӑsi similitudini în moduri și game. Multe instrumente clasice s-au construit pe baza instrumentelor muzicale din est. Adesea reflectez la ceea ce spunea compozitorul armean Komitas: “Oamenii sunt cei mai buni creatori, du-te și învață de la ei.”
11. Pe 26 martie veți susține pentru prima oară un concert în România. Care sunt așteptările de la acest concert și la ce ar putea să se aștepte publicul?
L.E.- Admir muzica și cultura românească și aș vrea să învăț despre acestea cât timp mă voi afla la București. Iar publicul din România va avea șansa unei experiențe muzicale bogate, va fi o Călătorie prin timp și culturi.
Levon Eskenian, îți mulțumesc mult pentru timpul acordat.
