Bună, Irina. Bine ai venit la InfoMusic!
Bine v-am găsit!
Felicitări pentru sucesul trilogiei ”Iubiri secrete”. Povesteai la momentul lansării că cele trei piese ce compun trilogia sunt inspirate de o experiență pe care tu ai trăit-o. A ajuns mesajul versurilor la acea persoană care te-a inspirat să le compui?
Irina Rimes: (Râde) Credeam că o să-mi dai aceeași întrebare banală pe care o primesc de fiecare dată când vorbesc despre trilogie și tocmai mi-ai dat peste cap răspunsul, pe care-l aveam cumva pregătit. Am dat foarte multe detalii pe aceste piese și nu prea îmi doresc să mai dau alte detalii, adițional. Ideea este că da, sunt inspirate din viața mea personală. Cumva, am scris lucruri pe care le-am trăit sau am vrut să le trăiesc la un moment dat sau de care am simțit nevoia aici, în interior. Nu înseamnă, neapărat, că m-am iubit cu cineva în secret...sau înseamnă. Adică..
Vrei să păstrezi misterul?
Irina Rimes: Nu neapărat vreau să păstrez misterul, ci vreau să-mi păstrez viața personală aici (în interior). Îmi place să spun ce trăiesc, dar nu-mi place să dau detalii.
Iubirea este o temă constantă în compozițiile tale. Aș vrea să te întreb: ce vârstă aveai când te-ai îndrăgostit prima oară?
Irina Rimes: 15 - 16 ani.16 ani ? Da. Dar cam așa se îndrăgostește toată lumea. La 17 ani, cred că acolo (iubirea) este cea mai intensă...cel mai pur sentiment. Pentru că mai departe el se asimilează cumva cu toate experiențele din viață și pe urmă devine altceva. Altfel de dragoste. Dragostea aia pură, mie mama îmi zice că e la 17 ani.
Lucrezi de curând cu Inna la primul ei album cu piese în limba română. Ai putea să ne povestești cum decurg înregistrările? Vor fi surprize pentru fani, va fi ceva diferit de ceea ce s-a lansat până acum?
Irina Rimes: Cu siguranță va fi ceva diferit. Probabil ați sesizat și după prima melodie pe care a scos-o, scrisă de mine, ”Cum ar fi?”.Va fi diferit pentru că Inna nu a fost văzută prea mult cântând în limba română. Dar îi stă bine. Îi stă foarte bine să cânte în limba română. M-am gândit să-i fac niște piese senine, așa cum e ea, așa cum e vocea ei. Nu cred că o să fie altcineva. Tot Inna o să fie și o să rămână în stilul ei, doar că în limba română. O să fie ceva drăguț, romantic și frumos.
Poate o latură nouă, neprezentată publicului încă, dar care exista.
Irina Rimes: Posibil. Albumul încă nu e gata. Piesele încă nu sunt gata, încă nu am scos tot ce aveam de scos pentru Inna din mine, deci nu știu nici eu la ce să mă aștept.
Care este, în opinia ta, cea mai frumoasă parte a meseriei de artist?
Irina Rimes: În primul rând, nu te duci de la ora 8 până la 6 la muncă. Chiar ieri vorbeam cu cineva că pot să stau acasă...bine, nu pot să stau acasă cât vreau eu și să mă odihnesc cât vreau. Nu, asta-i o prostie. Trebuie să muncești, mai ales, ca să te menții, să fii acolo. Ai mult de muncă. Numai că partea frumoasă e că o faci din plăcere. Nu este o muncă la volum, ci la calitate. Deci dacă eu pot să scot, de exemplu, două piese pe sesiune (sesiune de scris), atunci alte două sesiuni pot să mă odihnesc, ceea ce mulți știu că nu pot să facă. Lucrează mult la piese. Cumva, eu le fac repede.
Steve Jobs a zis odată că adoră oamenii leneși, pentru că ei găsesc metoda cea mai rapidă de a rezolva lucrurile. Și eu, cumva, sunt acel mic om leneș, care rezolvă repede lucrurile ca să poată să se odihnească.
Ca și în modă, există trend-uri și în muzică. Ce trenduri crezi că influențează acum hiturile românești? Ce trenduri le dictează, oarecum?
Irina Rimes: Radio-ul impune niște standarde, asta e clar. Dar, în general, nu există standarde. Nu știu să-ți răspund la întrebarea asta. Eu, personal, nu mă iau după niciun trend și după niciun standard. Eu scriu ceea ce simt și dacă ceea ce simt eu place ascultătorilor, atunci, probabil, se va încadra în standardul lor. Cred că standardul e frumosul și cât de mult se regăsesc oamenii în piese. Cred că ăsta este trendul. Cred.
Crezi că există o rețetă a succesului în industria muzicală? Nu neapărat în România, ci în general.
Irina Rimes: Încă o întrebare la care nu pot să răspund și o să vă explic și de ce. Eu cred că succesul se datorează unor factori care se întâlnesc, cumva: norocul cu talentul, cu oamenii potriviți, anturajul, unde te învârți, cu cine vorbești, momentul perfect. Eu cred și în faptul că-ți faci norocul singur, când muncești mult și-ți dorești ceva, dar cred și în forța aia de sus, atracția universală, cum vreți să-i spuneți, îngerul acela care te duce unde trebuie. Pentru că eu mă consider o mare norocoasă. Dacă, de exemplu, nu întâlneam oamenii pe care îi am în jurul meu acum, și mă refer la Quantum Music, familia mea de aici, din România, din București, dacă nu întâlneam acești oameni, poate că nu mă descopeream eu pe mine. Eu am început să scriu piese de acum un an de zile, cam așa. Nu scriu de când sunt mică. Nu e un talent pe care mi l-am șlefuit în timp. Nu, am început să scriu de un an de zile, fiind influențată și de bunul meu prieten Andi Bănică, cu care am început să scriu. Împreună am început să scriem. Cred că succesul se datorează și oamenilor pe care îi întâlnești în viața ta. Și dacă ești un om bun, probabil atragi oameni buni.
Există o dispută între comercial și underground. Tu ce părere ai despre cele două categorii? Sunt două lumi diferite sau se întrepătrund?
Irina Rimes: Sunt două lumi diferite. Un artist, probabil, trebuie să aleagă o cale, cu toate că poate să le facă și pe amândouă. Uite, eu, de exemplu, vreau să scot o piesă în curând. Se numește ”Bandana”, dar e despre altceva. E cu Killa Fonic. Și e o piesă de online, nu e o piesă cu care o să vizez radio-urile, pentru că am zis un pic mai mult pe piesă decât ar putea permite radio-urile să difuzeze. Dar ideea e că artistul e artist. Și dacă e un artist bun și intră în standardele radio, intră pe radio. Dacă e un artist bun, dar nu intră în standardele radio, înseamnă că rămâne underground. Dar nu e o calitate pe care artistul trebuie să o aibă sau ceva. Nu. Sunt lumi abordabile în aceeași măsură.
Crezi că e posibil ca o piesă care a fost gândită pentru underground să ajungă în zona comercială, în mod surprinzător? Mă gândesc că atunci când compui o piesă, te gândești cărui public te adresezi. Dar se întâmplă uneori să se deschidă mai multe zone de public. Mie îmi vine în minte, de exemplu, ”Take Me To Church”, de la Hozier. Inițial, piesa mi s-a părut pentru underground, dar a ajuns la mult mai multe persoane.
Irina Rimes: Bine, e și la limita aia (dintre underground și comercial). Eu când mă gândesc la underground, mă gândesc la hip-hop..Indie nu mi se pare foarte underground, deci e cumva la limita dintre cele două, e combinație între cele două. E un stil de muzică mai aparte. Dar da, ai dreptate.
În general, dacă muzica e bună, poate să fie făcută și pentru underground și să ajungă mult mai sus de atât. Cu toate că și underground-ul este sus. Dacă trap-ul nu e pe radio, nu înseamnă că el nu există și nu este în căștile tuturor.
Compui frecvent în limba română. Ce crezi că îi trebuie unei piese în limba română ca să depășească hotarele țării, să ajungă în topurile din afară?
Irina Rimes: Un hook bun. Da, un hook bun. Nu știu, dacă îmi vine în minte acum o piesă în limba română care a depășit hotarele e aia de la O-Zone. (fredonează) "Mă înec în ochii tăi, la la la la lei". Uite, chestia asta, ”la la la la lei” și ”ei” a trecut. Cred că e hook-ul ăla, care poate să-l fredoneze oricine, că e neamț, că e polonez, că e american.
Chiar dacă stâlcește cuvintele, refrenul a rămas în cap. Apropo de asta, ai vreun refren care ți-a rămas acum în cap și îl asculți pe repeat?
Irina Rimes: Nu m-ai prins bine acum, pentru că ieri am avut o sesiune de scris și am scris două piese. Și în general, când scriu, după o sesiune, îmi cântă în cap ce am compus. Și nu pot să le fredonez, că nu le știu bine versurile.
Ai lansat piese și în Republica Moldova și în România. Ai sesizat diferențe sau asemănări între cele două piețe sau între reacțiile pe care le-ai primit din partea publicului?
Irina Rimes: Am lansat piesele în România. Acolo (în Republica Moldova) au ajuns automat. Înainte să ajung în România, aveam activitate artistică în țara mea, în Moldova, și cumva au intrat automat și acolo, pe radio. Ulterior am fost și la niște emisiuni. Numai că, atunci când am lansat ”Visele”, de exemplu, au percutat un pic mai greu moldovenii de peste Prut. E și normal, probabil, să se întâmple chestia asta.
În schimb, când am lansat trilogia, am făcut lansări la televiziuni. La modul: eram pe două telefoane și dădeam interviuri în timp ce ei puneau în premieră videoclipurile pe TV. Au primit frumos moldovenii. Primesc mesaje de la moldoveni, românii de peste Prut, la fel cum primesc și de la românii de aici. Mă bucur că și acasă muzica mea e primită la fel de cald ca și aici.
Ce proiecte sau colaborări pregătești pentru perioada următoare?
Irina Rimes: Pot să vă spun marele meu secret, care nu mai e secret: o să lansez album în primăvară, cu single. Mai lansez niște featuring-uri, între timp. Mai lansez niște piese cu alți artiști. De exemplu, zilele trecute am lansat ”Dor de tine” cu Antonia. Și mă bucur foarte mult că piesa merge foarte bine și e o piesă foarte veselă, la care am lucrat cu drag. E, cred, cea mai veselă piesă pe care am scris-o vreodată.
Lucrez la albumul Innei...și am mai scris încă o piesă foarte drăguță pentru un artist din România, o piesă foarte personală, pe care eu am scris-o despre mine. Nu vă spun cine, pentru că poate îi dau peste cap planurile de lansare, dar e o piesă care o să vă placă foarte, foarte mult, și asta vă promit. Pun mâna în foc, dacă vreți. Sunt absolut sigură, pentru că e o piesă scrisă din adâncul sufletului, e o piesă cu emoții adevărate, emoții trăite, și nu are cum să nu ajungă la sufletul vostru.
Le poți transmite un mesaj fanilor, care să îi țină în suspans până la lansarea următorului single?
Irina Rimes: Nu e niciun suspans. Eu am făcut o petrecere la mine în sufragerie într-o zi și am chemat mai mulți prieteni și vloggeri și bloggeri ,care au postat pe net piesele pe care o să le lansez, de pe album. Teoretic, fanii mei știu ce piese o să lansez. E una din piesele alea pe care vi le doriți voi foarte mult. Una dintre alea: ”Bolnavi amândoi și ce s-a întâmplat cu noi”...Nu vă spun care e acum, dar nu e suspans, pentru că fanii mei deja știu versurile la acele piese. Au și apărut pe net. Sunt un pic greșite, copii, dar nu-i nimic, lansez eu și le corectăm.
Îmi doresc să aibă același impact cum a avut când a apărut varianta cu chitară și cântată prost de la mine din sufragerie...eram mega răcită. Nu prost, e cântată așa...mai puțin bine. Cu volum mai redus. Sper să vă placă la fel de mult.
Q & A:
1. ”Love Story” sau ”P.S. I Love You”?
Nu-mi amintesc nici unul, nici altul. Să spunem amândouă, că sigur mi-au plăcut amândouă.
2. Rihanna sau Adele?
Adele.
3. Chanel sau Dior?
Chanel.
4. Leonardo DiCaprio sau Antonio Banderas?
Leonardo DiCaprio.
5. Paris sau Tahiti?
N-am fost în Tahiti. Cred că Tahiti.
6. Cină romantică sau ieșire în club?
Depinde de mood. Dacă ai cu cine, cină romantică, normal. Dacă n-ai cu cine, club cu fetele.
7. Bărbat cu barbă sau fără barbă?
Fără.
8. ”Game of Thrones” sau ”Orange Is The New Black?”
N-am privit nici unul, nici altul, dar vreau să mă uit la ”Game of Thrones”, că mi-a zis toată lumea: ”Uită-te, că n-o să regreți”. Deci ”Game of Thrones”.