Festivalul de Muzică Veche 2014: RAMEAU – LE MUSICIEN DU ROI

Asociaţia Antiqua şi Medieval Praxis organizează în perioada 30 octombrie - 21 noiembrie, cea de-a IX-a ediţie a Festivalului de Muzică Veche București. Considerat drept cel mai important eveniment de muzică veche din Sud-Estul-Europei, Festivalul oferă anul acesta un regal dedicat muzicii vechi.  Muzicieni şi dansatori din România şi artişti invitaţi din Franţa şi Spania, specializaţi în tehnica interpretativă a muzicii vechi vor reînvia pe scenă perioada Renaşterii şi a Barocului muzical.

Pentru concertul Rameau, le Musicien du Roi-Joi, 30 octombrie 2014, ora:19.00, Palatul Cotroceni – Sala „Unirea” accesul se face pe bază de invitație eliberată la sediul ANTIQVA și actul de identitate. Sediul ANTIQVA: Șos Panduri 60, bl. 2A, sc. 1, ap. 18, sect. 5 București.  Persoană contact  – Diana Perhinschi, tel.0725223397

RAMEAU – LE MUSICIEN DU ROI

„Muzicianul palatelor regale ale Franței”, Jean-Philippe Rameau va fi prezent în cadrul a două proiecte inedite. Primul dintre ele, concertul-spectacol de excepţie „Rameau – Le Musicien du Roi” cu care debutează festivalul pe 30 octombrie, reunește într-un concept original muzica lui Rameau și coregrafiile de epocă ale lui Louis Guillaume Pécour și Raoul Auger Feuillet. Ansamblul de muzică veche Gli Studiosi di Sebastiano (Bucureşti) şi doi dansatori din Ansamblul de dans medieval şi baroc Passegio (Cluj) vor evolua în acest spectacol găzduit, de la ora 19, la Sala Unirii a Palatului Cotroceni.

Dansuri de la Curtea Franţei din vremea “Regelui Soare”. O lume a portretelor care dincolo de stări şi sentimente este o lume a personajelor reale bazată pe certitudini şi contraste. Un spectacol de muzică şi dans baroc prezentat de Gli Sudiosi di Sebastiano în colaborare cu Ansamblul de dans Passeggio în care protagonistul este Jean Philippe Rameau – sărbătoritul muzicii vechi în 2014.
În program lucrări de: Jean-Philippe Rameau din opera “Indiile Galante” şi colecţia “Pieces de Clavecin en Concerts”.

Repertoriul spectacolului cuprinde, în principal, selecţiuni din colecţia „Pièces de Clavecin en Concerts” (1741) şi din opera sa ”Indiile galante”. Alături de  dansurile propriu-zise ce alcătuiesc suita instrumentală barocă, creaţia lui Rameau este dominată de prezenţa pieselor de caracter. Acestea se constituie într-o adevărată “lume a a stărilor de spirit şi a portretelor”, după cum foarte bine spunea compozitorul François Couperin, inspirate de trăsăturile de caracter ale personajelor epocii, pe care Rameau, cu un ascuțit spirit al observației, le-a transpus muzical.

Spectacolul este structurat pe trei tablouri principale şi o introducere. Introducerea cuprinde uvertura operei „Indiile galante” (transcrisă de Rameau pentru clavecin solo în cadrul colecţiei publicate în 1735/36) și ”Entrée des quatre Nations dans la Court d’Hébé” – piese pe care îşi vor face apariţia pe scenă, muzicienii şi, ulterior, dansatorii. Primul tablou înfăţişează caracterele dominante la Curtea Franței. Astfel, dansatorii vor încerca să surprindă și să descrie prin coregrafie următoarele spirite: agasant, timid, indiscret. (Molière, contemporanul lui Rameau, a avut, desigur, în caracterele și moravurile vremii, o bună sursă de inspirație pentru comediile sale). Al doilea tablou creionează portretele altor câtorva personaje și muzicieni celebri ai epocii: Marain Marais şi rivalul său Antoine Forqueray, Contele de Livri – protectorul lui Rameau (compusă în memoria acestui drag prieten al său, piesa este extrem de tristă), Marie Anne de Cupis de Camargo – figură de referință în istoria baletului, curajoasă inovatoare în domeniul dansului baroc  şi, în sfârșit, însuşi Rameau – printr-o piesă autoportret ce ilustrează într-un mod subtil caracterul compozitorului. „Les caprices de Louis” („Capriciile lui Ludovic) este al treilea tablou, care ilustrează trăsătura dominantă de caracter comună celor doi regi – Ludovic al XIV-lea („Regele Soare”), și urmaşul său, Ludovic al XV-lea.

Corina Pavel

Repertoriu: Jean Philippe Rameau (1683 – 1764)

Entrée

Ouverture – Edition intégrale – Les Indes Galantes – Balet, reduit a quatre grands concerts (1735/36)
Entrée des quatre Nations dans la Court d’Hébé – Edition intégrale – Les Indes Galantes – Balet, reduit a quatre grands concerts (1735/36)

Tabloul 1: O lume a stărilor de spirit

L’Agaçante – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Deuxième Concert
L’Indiscrète – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Quatrième Concert
La Timide – 1er Rondeau – 2e Rondeau – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Troisième Concert

Tabloul 2: Rafinamentul portretelor

La Livri – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Premier concert
La Rameau – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Quatrième Concert
La Cupis – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Cinquième Concert
La Marais – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Cinquième Concert
La Forqueray – Pièces de Clavecin en Concerts 1741 – Cinquième Concert

Câteva cuvinte despre Marie Anne de Cupis de Camargo (rămasă în amintire ca „La Camargo”) merită spuse aici, amintind că ea a fost prima balerină care a executat figura complicată numită „entrechat quatre” (o săritură pe verticală, în decursul căreia dansatorii își încrucișează picioarele în aer de patru ori). De asemenea, a fost prima care a instituit purtarea pe scenă a „poantelor”, a papucilor de balet, în locul pantofilor cu toc și tot ea a fost prima balerină care a îndrăznit să scurteze fusta de balet la o lungime rămasă standard până astăzi și care a purtat pentru prima dată ciorapii de balet lungi și strânși pe picior. Ea dădea tonul și în moda vremii – coafurile sale erau copiate de toate doamnele de la curte, iar pantofarul ei (Camargo avea un picior îngust), s-a îmbogățit peste noapte. Numită primă balerină la Opera din Paris, a devenit celebră și invidiată pentru solo-urile sale. A avut mulți admiratori bogați, pe care aproape i-a ruinat cu extravaganțele sale (printre ei, Louis de Bourbon, Conte de Clermont). Ea apare chiar evocată de nu mai puțin celebrul Casanova, în cartea sa ”Povestea vieții mele”, drept balerina care ”intra ca o furtună pe scenă, executa entrechats de la stânga la dreapta într-o succesiune foarte rapidă (am observat că nu purta chiloți!), iar publicul o aplauda înnebunit”. Camargo a dansat în lunga sa carieră în nu mai puțin de 78 de opere și balete și a primit o pensie din partea guvernului francez atunci când a părăsit scena.

Tabloul 3: Les caprices de Louis

Entrée des quatre Nations dans la Court d’Hébé – Edition intégrale – Les Indes Galantes – Balet, reduit a quatre grands concerts (1735/36)
1er Menuet – 2e Menuet – Pièces de Clavecin en Concerts – Deuxième Concert
La Pantomime – Pièces de Clavecin en Concerts – Quatrième Concert
1er Tambourin – 2e Tambourin – 1er Tambourin  – Pièces de Clavecin en Concerts – Troisième Concert

Concept muzical: Raluca Enea
Coregrafie, regie: Csilla Juhász
Costume și pantofi: Ana Maria Ioneci & Atelier „Mini Mi‟, Passeggio, Anton Cazancliu, Bianca Ionescu

Interpretează:

Csilla Juhász – dans baroc
Tamás Toth – dans baroc
Dorel Lozin Iuga – flaut traversier
Melinda Béres – vioară barocă
Soma Salat – Zakariás – viola da gamba
Raluca Enea – clavecin

Coregrafiile sunt alcătuite pornind de la coregrafiile istorice ale lui: Louis Guillaume Pécour (1653 – 1729) şi Raoul Auger Feuillet (1659 – 1710)

Instrumente:

Flaut traversier – instrument de Rudolf Tutz, Innsbruck (Austria, 2009), copie după un original de I.H. Rottenburgh (după 1715)
Vioară barocă – instrument de Virgil Bândilă Reghin (România, 2008), copie după un original de Andrea Guarneri
Viola da gamba – instrument de Francisco Pecchia, Cremona (Italia, 2010), copie după un original de Nicolas Bertrand (Paris, 1699)
Clavecin flamand – instrument de Michael Walcker, Altneudorf (Germania, 1988), copie după un original de Jan Ruckers (Antwerpen, 1640)