Urmărește-ne în Social Media

Industria muzicala

Muzicienii au câştigat doar 12% din cele 43 de miliarde de dolari generate de industria muzicală în 2017

Pe parcursul ultimilor ani mulţi muzicieni au fost foarte vocali cu privire la veniturile obţinute din muzică. Şi asta mai ales în epoca streaming-ului şi a cotelor mari oprite de casele de discuri. Un studiu publicat de Citigroup arată cum stau de fapt cifrele şi vestea nu pare prea bună pentru muzicieni.

Publicat

pe

În anul 2017 industria muzicală a generat venituri de 43 de miliarde de dolari. Doar 12% din această sumă a ajuns în buzunarele şi conturile artiştilor. Practic puţin peste 5 miliarde de dolari ajunge la persoanele creative care chiar fac muzică, baza acestei industrii. Grosul sumei ajunge la intermediari, cei din serviciile de distribuţie, fie că e vorba de reprezentaţi ai radio-urilor, platformelor online sau casele de discuri.

Chiar dacă 12% sună puţin, suma reprezintă un salt faţă de începutul mileniului, când veniturile artiştilor erau doar 7% din cât aducea industria. Motivul? Creşterea segmentului de muzică live şi creşterea preţului mediu al biletelor la concerte. Trebuie spus şi că grosul veniturilor artiştilor pe anul 2017 a fost generat de turnee şi concerte mai degrabă decât de vânzări de discuri sau streaming.

Consumatorii au plătit 20 de miliarde de dolari pentru muzică

Pe de altă parte consumatorii de muzică au cheltuit sume record, peste 20 de miliarde de dolari pentru piesele preferate anul trecut. 43 de miliarde este un nou vârf al acestui segment, care nu a mai ajuns la cote de gen din 2006, conform Citigroup. Un aspect interesant al studiului este predicţia unei integrări verticale pe viitor. Asta înseamnă că providerii de muzică, cei care oferă servicii de streaming, precum Spotify sau Apple ar putea deveni case de discuri.

Astfel, artiştii ar putea să îşi lanseze melodiile direct prin serviciile lor, tăind cota intermediarilor. Există şi varianta muzicienilor care şi-au lansat propriile platforme. Jay-Z şi colaboratorii săi au Tidal, iar rapperi ca Drake sau Lil Wayne au propriile case de discuri. Ascensiunea criptomonedelor ar putea contribui şi la metamorfozarea modului în care se generează profit.

În privinţa consumatorilor, trendul e foarte clar: se tinde mai mult spre "închiriere" de muzică decât spre achiziţie. O altă tendinţă este ca artiştii să organizeze turnee şi concerte mai des, pentru a obţine venituri mai mari, având în vedere că nu obţin destui bani din vânzările de muzică. Ed Sheeran, cel mai bine vândut artist la nivel global în 2017, a înregistrat recent un nou record - Vezi Top 10 cele mai profitabile turnee în 2018.

Trebuie înţeles şi întregul mecanism de creaţie a muzicii şi de lansare şi promovare. Totul începe cu compozitorul, care poate fi o persoană sau o echipă. Apoi există şi un publisher, care îi prezintă melodia artistului. Apoi vine artistul sau trupa care înregistrează melodia. Urmează casa de discuri, care se ocupă cu promovarea, lansarea şi păstrează 85% din venituri.

Nu uităm nici de autorităţi şi entităţile de reglmentare muzicală, care iau taxe pe drepturi de autor, oferind în schimb copyright. Adăugăm aici şi managerul artistului, PR-ul, producătorul, avocaţii, social media managerul şi deja cheltuielile cresc exponenţial. Raportul complet Citigroup poate fi studiat aici.

Comentează

Trending