Mick Jagger a vorbit despre muzica etnică și a prezentat un playlist cu melodiile sale preferate în cel mai recent număr al revistei Songline. Playlistul lui Mick Jagger poate fi ascultat în continuare pe InfoMusic. Artistul a călătorit prin întreaga lume odată cu turneele The Rolling Stones și a strâns în timp o colecție impresionantă de discuri cu muzică cât mai variată. Fonoteca solistului include materiale de blues din Louisiana, discuri cu ritmuri balkanice, cu trupe de mariachi, cu muzică din India, Persia și Egipt.
Unul dintre artiștii de blues cu o mare influență asupra lui Mick Jagger a fost Clifton Chenie. Starul rock a descoperit muzica lui Chenie în 1965 și a rămas impresionat de stilul unic al cântărețului, care reușește să păstreze tradiția blues-ului specific statului Louisiana.
Ritmurile exotice l-au fascinat pe Jagger, fiind intrigat de diversitatea de sound-uri create în diverse colțuri ale lumii. În ceea ce privește muzica din Africa de Vest, vocea care l-a cucerit pe Mick a fost cea a lui Salif Keita. Cântărețul se folosește de instrumentele muzicale pentru a realiza o cortină sonoră ce pune în valoare versurile șoptite. Solistul de la Rolling Stones a fost atras și de ritmurile funky ale nigerianului Fela Kuti. Trimis de părinți în Londra să studieze medicină, Kuti s-a axat pe muzică. Acesta a combinat funky jazz-ul cu rock-ul și cu ritmurile tradiționale africane, iar rezultatul s-a numit Afrobeat. Spectacolele sale au devenit celebre nu doar în Anglia, ci în toată Europa. Un alt grup care l-a încântat pe Jagger a fost Farafina, care a și colaborat și înregistrat cu The Rolling Stones. Formația datează din 1978 și și-a început activitatea în Burkina Faso din Africa de Vest. Show-urile pline de energie și intensitate au cucerit din ce în ce mai mult public, iar după 10 ani de activitate, Farafina susținea concerte în Europa, Canada și Statele Unite în fața a zeci de mii de fani.
Jagger a explorat și sound-urile indiene, iar printre preferințele sale se numără și Alain Daniel, pe care la descoperit în anii 60. Înregistrările acestuia au ieșit în evidență prin îmbinarea interesantă de muzică clasică cu cea indiană. Lui Mick i-a plăcut cel mai mult din piese sunetul flautului întrucât se apropie cel mai bine de vocea umană.